Chihlimbarul (Ambra)

Chihlimbarul este o rășină organică fosilizată prin procesul de polimerizare și care provine de la anumite specii de pomi disparuți demult cu vechimea de 15-250 milioane ani.

Duritatea este de 1-2,5 pe scara lui Mohs.

Formula chimică C10-H16O.

Rășina polimerizată ,,mai nouă,,de 15 milioane ani este cosiderat chihlimbar nematurat suficient și se numește Copal.

Copalul este putin mai moale în comparație cu chihlimbarul și este înca în proces de fosilizare.

Culoarea chihlimbarului poate să fie albă,cremoasă,maro,maroniu-roșcată,galbenă sau gălbuie,maro în cazul celui provenit din zona baltică și albastră sau verde din zona Americii de Sud,Republica Dominicană.

Chihlimbarul maro coniac este mult mai căutat pentru bijuterii și implicit mai valoros.

De asemenea chihlimbarul care conține cercuri și ovale cu tonuri și nuanțe diferite este foarte apreciat .

Chihlimbarul poate fi transparent,semi-transparent,translucid și opac.

Prețul chihlimbarului (neprelucrat) în stare naturală este între 1 și 20 dolari/gram la care se adaugă manopera în cazul celui prelucrat.

Acesta diferă la culoare,incluziuni,formă,mărime etc.

În această clasificare nu este inclus prețul chihlimbarului care conține microorganisme sau vietăți dispărute de zeci de milioane de ani.

Evaluarea se face în funcție de culoare,nuanță,mărime,formă și tipurile incluziunilor.

Chihlimbarul se clasifică în Clase respectiv Clasa I,Ia,Ib,Ic și la II,III,VI,V.

Evaluarea chihlimbarului se face de către gemologi.

Chihlimbarul este gemă organică care se deteriorează în contact cu parfumul,șamponul,agenți chimici sau obiecte metalice.

Ațentie!

Există mult chihlimbar contrafăcut chiar și cu microorganisme sau insecte și care este foarte greu de depistat.În caz că aveți indoieli adresați-vă unui gemolog.

 

Microfotografie la chihlimbar

10 Lucruri inedite pe care nu le stiati despre diamante

1.Diamantele sunt studiate, clasificate şi evaluate de către gemologi şi gemologie.

2. Gemologia este ştiinţa care se ocupă cu studierea diamantelor şi a pietrelor preţioase după metode ştiinţifice în condiţii de laborator.

3.Diamantele pot fi ,”citite”.în funcţie de incluziunile interne şi astfel se poate stabili vechimea,locul de unde a fost exploatate,cine le-a şlefuit şi chiar etnia şi ţara de unde provin.

4.Diamantul este cel mai dur mineral,el având duritatea 10 pe scara lui Mohs dar nu este incasabil.  Diamantul se sparge la lovituri directe cu obiecte contondente.

5.Se pot produce diamante sintetice cu aceleaşi proprietăţi fizice, chimice şi optice ca cele naturale.

6.Diamantele se folosesc în diferite domenii  ca:industria electronică, chimie,medicină.şi chiar în scopuri terapeutice,infrumusetare  şi medicale

7.Numai 30% din diamantele exploatate sunt folosite în bijuterii. Restul de 70% nu au calităţile  optime şi se folosesc în scopuri industriale.Sub 1% din diamantele folosite in bijuterii pot fi considerate diamante “perfecte” de aici vine raritatea si pretul lor.

8.Vechimea diamantelor este între  200-300 milioane de ani până la 1,6 miliarde ani  păstrându-şi strălucirea şi frumuseţea nealterate.

9.Diamantele pot să aibă o mare varietate de culori roşu, verde, galben, albastru, maro, roz si cameleon. Cele mai scumpe sunt diamantele roz si portocaliu.

10.Diamantele au fost menţionate prima oară în Biblie cu numele de yahalom fiind folosite în pieptarele marilor preoţi care deserveau templul de la Ierusalim.mentionate în Exodul 28.18 şi Ezekiel 28,13.

Transparenta diamantelor

Un diamant  valoros şi frumos este un diamant transparent.

Se stie  că diamantele se evaluează şi se clasifică din punctul de vedere al celor 4 C respectiv:

  • Carat
  • Culoare
  • Claritate
  • Tăietura (cut)

Diamantele se clasifică după numeroase alte criterii de evaluare. Unul dintre aceste criterii este tranparenţa diamantelor.

Acest criteriu este un  element tehnico-ştiinţific de evaluare şi clasificare unanim acceptat de către toate laboratoarele şi şcolile de gemologie.

Definiţia transparenţei ca standard este dată de gradul în care o piatră preţioasă retransmite lumina prin efect optic de reflexie si refracţie.

Gradul de tranparenţă este un element important pentru orice gemolog  sau proprietar de pietre preţioase şi în mod special de diamante.

Exista cinci categorii de transparenţă:

1.Transparent-obiectele privite prin piatră se văd clar şi distinctiv.

2.Semitransparent-obiectele se văd ca prin ceaţă sau neclar.

3.Translucid – obiectele se văd vag sau sunt greu de desluşit (ca şi cum se vede printr-o sticlă îngheţată)

4.Semi-translucid (semi-opac).numai o fracţiune de lumină trece prin piatră.

5.Opac-nici o lumină nu penetrează piatra.

Claritatea şi transparenţa  sunt legate una de cealaltă şi totuşi sunt diferite.

Diferenţa constă  în gradul de transparenţă precum şi gradul de penetrare a luminii decât abundenţa şi dispersia culorii.

Concluzie- Evaluarea şi clasificarea gradului de transparenţă se face de către gemologi în condiţii de laborator, după metode ştiinţifice.

Gradul de transparenăa este foarte important dar deseori neglijat sau interpretat greşit.

Gradul de transparenţă afectează  semnificativ preţul diamantelor şi al pietrelor pretioase.

Stralucirea diamantelor

Este un lucru cunoscut deja că diamantele se evaluează  şi se clasifică din punctul de vedere al celor 4 C respectiv

 Carat,

Culoare,

Claritate  

Tăietura(cut)

În realitate diamantele se clasifică după  numeroase alte criterii de evaluare.

Unul dintre  aceste criterii este strălucirea diamantelor. Nu întâmplător am ales acest exemplu deoarece un diamant care nu străluceşte nu este atractiv ochiului uman.

Nu este suficient să fie diamant, ci trebuie să aibă “viaţă şi foc”

Importanţa strălucirii diamantelor.

Strălucirea este o clasificare optică foarte importantă care  cuprinde două importante elemente respectiv ,,focul,, şi ,,lustra,,

Focul este dispersia luminii care se referă la culorile spectrului prin refractarea pe suprafaţa diamantului.Acest efect apare pe  faţetele  laterale  superioare ale coroanei .

Lustra este totalitatea luminii reflectată pe suprafaţa diamantului respectiv de pe suprafata tablei .

Un diamant şlefuit greşit cu incluziuni multiple va fi un diamant întunecat,  neatractiv  şi mai ales fără o valoare deosebită  indiferent de mărime.

Determinarea gradului de strălucire la un diamant se face cu instrumente specifice , în condiţii de laborator de către gemologi  experimentaţi.

În concluzie,gradul de strălucire a diamantelor trebuie determinat cu exactitate,  frumuseţea şi valoarea pietrei preţioase depinzând în mare măsură de această expertizare.

Strălucirea este un element deosebit de important şi evident.

Cum se formeaza opalele

Opalele sunt printre cele mai misterioase pietre   datorita frumusetii si raritatii fiind o gema deosebit de misterioasa care nu si-a dezvaluit secretele in totalitate nici pana in zilele noastre.

Cea mai comuna teorie este ca straturile fine de siliciu au fost impinse  in interiorul pamantului in straturile de nisip formand vid si solidificandu-se dupa evaporarea apei.

Opalele au o mare varietate de culori majoritatea avand in componenta  o multitudine de culori vii mozaicate.

Acesta apare datorita difractiei luminii in bulele dense de dioxid de siliciu acest lucru face ca opalul sa-si schimbe culorile cand este privit din pozitii diferite.

Acest lucru a fost posibil datorita elementelor chimice  sau chiar a metalelor si gazelor din solul in care s-a format acest lucru influentand culoarea si irizatiile opalului.

Opalele fac parte din categoria gemelor ,,sensibile,,care se monteaza cu mare atentie in bijuterii de catre bijutieri experimentati.

Opalele se feresc de agenti chimici, parfumuri, sampon etc.

Opalele au aproximativ 50000 ani vechime.

Opalele pot fi facute si de om in conditii de laborator in recipiente  speciale cu o solutie chimica incarcata electric  prin metoda de cataliza,dupa 2-3 saptamani se evidentiaza varietatea de culori pe masura ce ,,gelul,, obtinut se raceste si se usuca. Se presupune ca opalul se formeaza asemanator si in natura.

Opalele se gasesc cu precadere in Australia, Africa, Brazilia, Honduras, Mexic, Etiopia si S.U.A.

Ce nu stiti despre Zircon

Cunoscuta piatră albă asemanatoare cu diamantul întâlnit cu numele de zircon,zirkonia,ţircon,CZ este o piatră des întâlnită în bijuterii , făcută de mâna omului (artificial) dar se găseşte şi în natură.

Zirconul artificial este des întâlnit în bijuteriile de toata ziua, este alb cu mărimi începând de la 1 mm până la 3-4 cm. Ocazional se întâlneşte şi sub alte forme ca: pătrat,pară,inimă,oval etc.

Nu de puţine ori se regăseşte într-o mare varietate de culori putându-se produce în orice culoare.

Zirconul alb sau chiar colorat se regăseşte deseori în inelele de logodnă,cercei,brăţări montându-se practic în orice tip de bijuterie.

Zirconul natural face parte din grupul neosilicatelor ,se găseşte în natură şi se exploatează prin minerit sau aluvionar. Zirconul are duritatea 6,5-7 pe scara lui Mohs. Zirconul prezintă un pleocroism accentuat.

Este unul dintre cele mai vechi minerale de pe pământ. Cele mai vechi au aproximativ 4 milioane de ani şi au fost găsite în Australia.

Zonele de exploatare sunt: Burma, Australia, Cambogia dar şi din Corea, Mozambic, Tanzania, Thailanda, Vietnam sau chiar Brazilia.

Există chiar o disciplină în cadrul gemologiei care se numeste zirconologie.

Zirconul natural se găseşte într-o mare varietate de culori ca:alb, albastru, portocaliu, roşu, verde, galben şi multe altele.

Prin încălzire, iradiere sau alte metode, se poate modifica culoarea sau nuanţa pietrei accentuând culorile şi calitătile naturale ale pietrei.

Nuanţele zirconului natural pot să difere de la caz la caz sau de la zona din care a fost exploatat.

Dacă este bine faţetat după şlefuire prezintă o strălucire şi reflexie deosebită. Metoda de şlefuire este foarte asemănătoare cu cea a diamantelor.

De obicei nu prezintă incluziuni majore.

Preţul pietrelor de zircon începe de la câţiva dolari până la sute de dolari în funcţie de mărime,formă ,dar mai ales în funcţie de culoarea şi nuanţa pietrei.

Zirconul se identifică şi clasifică de către gemologi.

Diamantele maro

Marea majoritate a diamantelor colorate fac parte din categoria diamantelor maro. Diamantele maro au fost printre primele diamante colorate folosite în bijuterii. S-au regăsit chiar şi în bijuteriile romane între sec.I şi III e.n. Totuşi culorile de maro mai puţin intense nu se vând aşa de bine chiar dacă li se schimbă numele în coniac, cafea, ciocolată, şampanie, ambră, bronz, miere etc pentru a le face mai atrăgătoare.

Diamantele maro nu erau comercializate pe scară largă în bijuterii, fiind clasificate ca diamante industriale,dar situaţia s a schimbat radical pe la jumatatea anilor 80 când mina Argyle din Australia a produs o cantitate impresionantă de diamante maro. Firmele de publicitate au finantat producătorii australieni si au redenumit diamantele maro in “sampanie”. Astazi aceste diamante sunt frecvent folosite în bijuteriile de clasă mijlocie.

Majoritatea diamantelor maro îşi datorează culoarea lamelelor maro, originea acestor lamele minuscule sunt rezultatul unei deformări permanente a structurii cristaline.Culoarea maro este adesea amestecată cu alte culori ca de exemplu un diamant verde-maro denumit oliv iar acestea devin brand în bijuterii speciale,diamante maro-galben,maro- portocaliu,maro-rosu etc.

Diamantele maro se clasifică dupa cei 4 C respectiv:

1. Claritate
2. Culoare
3. Carat
4. Tăietura(cut)

dar în mod special în funcţie de intensitatea dispersiei culorii.

Preţul diamantelor maro – diamantele maro sunt cele mai acesibile ca preţ urmate de diamantele galbene.Acest lucru nu este datorită faptului că nu sunt atractive sau mai putin strălucitoare ci doar datorită faptului că nu sunt aşa ,,cerute,,de către iubitorii de bijuterii.Bijuteriile sofisticate, atent lucrate pun în valoare cu succes frumuseţea diamantelor maro.

Centrul Gemologic Roman.

Cititul diamantelor

Stiati ca…… Diamantele pot fi citite precum o carte?

Un gemolog cu experienta indelungata poate prin cercetarea unui diamant sa spuna totul despre el.Vechimea lui,continentul,tara de provenienta sau chiar zona de unde a fost exploatat,prin tipurile si tiparul incluziunilor interne.Tara si zona in care a fost slefuit care se identifica prin tipul si forma specifica a diamantului.Multe tari au dezvoltat modele de taieturi proprii,inconfundabile.Anul in care a fost slefuit prin identificarea tipului de taietura.De exemplu;taietura veche(old mine cut),diamantele fara con(roze cut), Amsterdam, Rozeta, Octaedron etc.Taieturile moderne Lilly Cut, Trillion, Gabrielle, Cushette, etc.

Etnia si religia slefuitorilor se poate observa dupa aranjarea fatetelor,numarul fatetelor,modul de slefuire.Ne putem da seama de etnia sau religia slefuitorului prin metodele tehnice de dispunere a fatetelor si de metoda de slefuire specifica diferitelor tari sau regiuni astfel ne dam seama daca diamantul a fost slefuit de un indian, chinez,evreu sau european prin tiparul slefuirii.

Orasul, firma sau chiar laboratorul de unde provine un diamant sau chiar interventiile facute la un diamant,schimbarea culorii,extragerea incluziunilor cu laser si inlocuirea cu silicon incolor,diamantele facute in laborator atat la temperaturi inalte cat si la temperaturi joase,invelirea si placarea cu praf de diamant si multe alte procedee de laborator,reslefuirea diamantului prin eliminarea crapaturilor sau defectelor exterioare aparute ca urmare a aunei utilizari improprii pot fi observate cu usurinta de un specialist gemolog.

Acestea si multe alte elemente specifice sunt facute prin cercetare si experienta gemologica indelungata in cadrul unui laborator gemologic.

REC_2696 copy

Istoria si evolutia diamantelor in lume

In opinia gemologului Dan Giurgiu, diamantul este cel mai dur material iar slefuirea lui a fost o mare provocare pentru omenire si care timp de secole a fost imposibil de slefuit si folosit la adevarata lui valoare.

La inceput au fost folosite diamante neslefuite in bijuterii dar ele nu au ajuns la frumusetea diamantelor din zilele noastre. O slefuire mai primitiva a aparut in Europa in jurul anului 1300 la inceput folosindu se un alt diamant pentru slefuirea diamantelor fiind foarte dificil, imprecis si inegal si cu putine fatete (4-6 fatete).

027 030 031 (1) 032

In timp experienta si noile unelte au dus la imbunatatirea slefuirii diamantelor. Istoria slefuirii diamantelor s a dezvoltat si imbunatatit odata cu evolutia sculelor si metodelor de slefuire cat si din punct de vedere tehnologic. Atunci s a descoperit folosirea clivajului paralel cu fatetele triunghiulare ale octaedronului.In jurul anului 1700 se folosesc rose cut ul taiat in mod special rotund,triungiular sau lacrima,taietura si slefuirea diamantului evoluand incet spre clasica taietura old mine cut.

Am intalnit bijuterii vechi cu piatra centrala ”old mine” iar anturajul diamantelor de pe margine rose cut, diferenta vizuala dintre aceste taieturi face bijuteria mai interesanta si mai atractiva datorita celor doua tipuri de slefuiri diferite.De asemenea o combinatie interesanta este un mic portret central(pictura pe portelan sau fildes) cu anturaj de diamante old cut sau rose cut ce imbina stralucirea inegalabila a diamantelor cu cromatica picturii.

In 1725 se descopera diamante in Brazilia unde se foloseste old mine cut cushion respectiv o forma de diamant intre patrat si rotund cu colturi rotunjite si caletul taiat.

In 1866 se descopera diamante in Africa si odata cu revolutia industriala se trece la taietura noua in jurul anilor 1900 si se imbunatateste taietura noua inventandu se taietura ideala de Marcel Talkowsky, matematician si taietor de diamante care imbina aceste calitati pentru perfectionarea diamantului.

Incepand din 1990 se foloseste pe scara larga laserele si computerele si se dezvolta cercetarea in acest vast si deosebit domeniu.In ultimul timp a aparut un nou curent al modei,acela de a se monta diamante neslefuite(rough diamonds)in bijuterii de mare clasa si finete.

REC_8372

Dictionar si alfabet Gemologic al termenilor si expresiilor din Gemologie

In premiera in tara noastra grupul de gemologi Amalia,David si Dan Giurgiu, gemologi care activeaza in cadrul Centrului Gemologic Roman au pus bazele principalelor expresii tehnice din domeniul gemologiei in limba romana. Aceste informatii sunt obtinute si acumulate din experienta proprie de-a lungul timpului.
Nu se poate lucra cu diamante fara a cunoaste expresii si termeni tehnici,de aceea consideram foarte importante aceste informatii aparent simple,dar de o mare complexitate si profunzime.

CE SUNT INCLUZIUNILE SI DEFECTELE DIAMANTELOR?

Incluziunea este un defect natural sau artificial in interiorul diamantului. De asemenea pot sa apara fracturi interioare, bule de gaz. Incluziunile sunt imperfectiuni naturale care afecteaza claritatea,rezistenta,frumusetea si calitatea diamantului deci automat si valoarea. Am intalnit multe persoane care sunt interesate de achizitionarea unui diamant ieftin, total gresit, diamantul trebuie sa fie calitativ din punct de vedere gemologic, diamante comerciale adica calitati medii(nu inferioare) din punctul de vedere a celor 4C (carat,claritate,culoare si cut,respectiv taietura).

Un diamant cu multe incluziuni si clivaje(crapaturi interne). Este foarte fragil, iar unui diamant taiat si slefuit gresit poate sa-i scada valoarea chiar si cu peste 50% din pret. Profesionistii gemologi spun ca exista si un al cincilea C, respectiv pretul, reprezentand pretul corect pentru fiecare tip de diamant in parte.

Pentru o mai buna intelegere a gemologiei si a diamantelor va prezentam principalele expresii si termeni ai gemologiei.

Extra facet – extra fateta facuta pentru a spori luminozitatea diamantului sau lasata intentionat pentru a mari greutatea diamantului.

Natural – Mica linie alba opaca,aparent crapatura exterioaracare este formata natural.

Scratches – zgarieturi exterioare aparute datorita slefuiri ,folosiri sau pastrarii neadecvate a diammantelor.

External Cavity – gaura aparuta in exterior din diverse motive.

Blemish – zgarieturi sau/si uzuri pe suprafata exterioara a diamantului datorita slefuirii sau folosirii improprii.

Chip – ciupitura exterioara aparuta de obicei la extremitatea platoului(tablei)

Nick  -mici ciupituri si ciobituri aparute pe marginea rondistului.

Natural Nicks  -tip de fatete lasate intentionat,neslefuite pentru a spori greutatea diamantului,localizata in general langa rondist.

Surface Graining – zgarieturi si/sau defecte de slefuire.

Feather – incluziune alba a diamantului in forma de pana cu mici alungiri albe,opace.

Clivage – mici fracturi in interiorul diamantului.

Black Spots – cunoscut popular ca pique (expresie in Idis) pentru puncte negre de carbon din interiorul diamantului.

CLOUD – ”nori”,forma vaporoasa ovaloida din interiorul diamantului de obicei nu se observa la prima vedere,doar cu lupa privind din lateralul diamantului.

PIN POINTS – mici puncte albe in forma de bule de gaz acumulate in interiorul diamantului si care pot apara grupate sau individual.

LASER DRILL – impuritate natural din adancimea diamantului extrasa prin metode de gaurire si corectare prin umplere cu silicon special incolor,vizibil cu lupa din orice pozitie.

CRYSTAL POINTS – impuritati ovaloide de tip bula localizat de obicei in adancimea diamantului de culoare alb mat.

CAVITY – gaura mica sau mare in interiorul diamantului usor de identificat,se poate ”simti” cu varful unui ac si se poate repara prin metode de laborator.

LUSTRA – lumina,stralucirea si reflexia data de un diamant.

CHALKY LIGHT – efect de lumina alb laptoasa opaca a unor tipuri de diamantelor.

BRIOLETTE – diamant in forma de picatura fatetata in intregime

EXPRESII GEMOLOGICE

RONDIST – margina fatetata exterioara care delimiteaza coroana de pavilion,popular denumit si zahar dotorita felului de fatetare.

GHEATA – incluziune alba opaca in interiorul diamantului de forma neregulata.

COROANA – partea superioara a unui diamant fatetata de obicei cu 24 de fatete.

PAVILION – partea inferioara a unui diamant slefuit de obicei cu 34 fatete.

DIAMANT IDEAL – noul tip de taiere si slefuire a diamantului inventat de matematicianul si slefuitorul de diamante Marcel Tolkowky in 1919 care a calculat dispersia optima a luminii in diamant.

CALET-varful ascutit al pavilionului diamantului.

CARAT – unitate de masura a pietrelor pretioase un carat = 0.20gr.

DURITATE – rezistenta diamantului la presiune,zgariere avand duritatea 10 pe scara lui Mohs.

DISPERSIE – proprietatea optica a unui diamant de a reflecta lumia,respectiv depararea luminii albe in culorile curcubeului.

REFRACTIE – devierea si dispersia luminii la trecerea printr-un diamant.

REFLEXIE – fenomenul optic de propagare a luminii intr-un diamant.

FATETE – forme geometrice a diamantului slefuite special pentru a reflecta lumina cat mai optim.

CULOARE – paleta de culori a unui diamant cat si intesitatea acesteia.

TON – gradul de absortie sau reflexie a nuantelor de lumini si umbre clasificate prin tonalitate.

INSCRIPTIONAREA DIAMANTELOR – inscriptionare tehnica cu laser plasata pe rondistul unui diamant.