Totul despre rubin

Primii pași în gemologia pietrelor prețioase

Rubinul este asociat cu pasiunea și dragostea,era  apreciat din cele mai vechi timpuri.

Rubinele au fost exploatate în principal din: Thailanda, Burma, India, Australia, Columbia, Pakistan, Sri Lanka, Mozambic, Kenia și multe alte locuri.

Deși se găsește și se exploatează din multe locuri nu toate rubinele au calități superioare

Sub 1,5% prezintă calități optice superioare.

Din această cauză rubinele superioare ajung în licitații internaționale la prețuri foarte mari.

Cel mai scump rubin s-a vândut cu 30 milioane de dolari ,respectiv cu un milion de dolari caratul.

Rubinul este menționat de patru ori în Biblie și era folosit în pieptarele marilor preoți de la Ierusalim.

Este menționat de asemenea în textele grecești, romane și sanscrite.

Rubinul, la fel ca safirul este o piatră prețioasă din familia Corindonului (corund).

Rubinului i se datorează  în principal culoarea  ionilor de crom.

Se întâlnește în culori precum roșu, roșiatic, rozaliu, movuliu, bordo deschis si bordo închis.

Adesea rubinul prezintă și nuanță diferită de roz, rozaliu, portocaliu, movuliu sau altele.

În general, rubinul prezintă numeroase incluziuni vizibile chiar și cu ochiul liber.

Proprietățile rubinelor

Compoziţia chimică este:  Al 2 O3

Indicele de refracţie  este  de 1,76-1,77

Gravitatea specifică  este  3,9-4,1

Densitatea este 3,97-4,05

Birefrigenţa este  0,008

Fluorescenţa este intensă de roşu carmin

Duritatea – 9.00 pe scara lui Mohs

Tratamentele rubinelor

Marea majoritate a rubinelor trec prin diferite metode de tratament pentru îmbunătățirea culorii și a clarității.

Aceste tratamente sunt frecvent folosite și permise atâta timp cât beneficiarul este înștiințat despre eventualele tratamente.

Tratamentele pot fi diverse de la încălzire  la temperaturi înalte,tratament cu sticlă,vopsire , pâna la tratamente complexe de laborator.

Observație!

Rubinele sintetice și  simulantele prezintă  adesea  fluorescență la expunerea cu raze UV.

De aceea testarea pentru verificarea autenticității cu lumina UV nu este relevantă ci doar cu titlu informativ.

Rubinele chiar dacă sunt sintetice pot  prezenta incluziuni și fluorescență.

Rubinele nu se verifică cu testere pentru diamante.

Identificarea,clasificarea și certificarea rubinelor se face prin analizarea proprietăților specifice de către gemologi în condiții de laborator.

Rubinul este piatra zodiacală  pentru zodia scorpion.

www.centrulgemologicroman.ro

Acvamarinul si topazul

Istoric

Numele de acvamarin (aquamarine) derivă din limba latină fiind compus din două cuvinte respectiv aqua și marin cu semnificația ,,din mare,, și este o trimitere directă la albastrul azuriu al acuamarinului. Romanii, grecii, evreii și egiptenii prețuiau acvamarinul considerând că ar avea puteri benefice războinicilor și navigatorilor.

Deseori acuamarinul era încrustat în armele războinicilor pe mânerele săbiilor în platoșe, coifuri sau chiar pe stindarde. Acvamarinele se exploatează din Brazilia, Sri Lanka, Madagascar, Rusia, Pakistan, Zambia, dar cele din Brazilia sunt cunoscute pentru proprietățile superioare.

Proprietăți specifice

  • Acuamarinul este un beril de silicat de aluminiu.
  • Formula chimică- Be 3 Al 2 Si 6 O 18.
  • Duritatea este de 7,5 pe scara lui Mohs.
  • Fluorescența-inertă.
  • Indicele de refracție -1,577-1,583.
  • Birefrigența- 0,005-0,009.Gravitatea specifică-2,72.

Proprietăți optice

Acuamarinul este un mineral transparent,translucid și prezintă o claritate superioară. Acuamarinul se găsește în dimensiuni mici de câțiva milimetri până la geme de câteva sute de carate. Este deosebit de apreciat în bijuterii și este mult mai transparent și lipsit de incluziuni vizibile cu ochiul liber în raport cu alte pietre prețioase.

Acuamarinul si topazul

Acuamarinul și topazul sunt două geme naturale deseori confundate, asemănătoare, dar foarte diferite. Acuamarinul este albastru deschis cu nuanța de verzui. Topazul poate să aibă culoarea albastru deschis, maro, maroniu, alb, galben sau portocaliu.

Ca metodă de identificare la prima vedere a acuamarinului trebuie să priviți piatra la unghi de 90 de grade printr-un filtru polarizant și ve-ți observa culoarea albastră cu nuanța fină de verzui.
Același test se poate face și la microscop,la polariscop sau cu filtru polarizant. Dacă nu vedeți acest lucru, atunci este foarte posibil să fie topaz.

Testul cu refractometrul si identificarea indicelui de refracție sunt teste edificatoare pentru identificarea acvamarinelor și topazelor. Instrumentele avansate pot de asemenea să identifice cu exactitate originea pietrei prețioase supusă analizei.

Analizarea incluziunilor

Acuamarinul prezintă rar incluziuni vizibile. Un alt element important este șlefuirea, în marea majoritate a acuamarinelor gradul de șlefuire este bun sau foarte bun și chiar multifațetat. Simulantele și topazele au gradul de șlefuire mult mai slab. Cu toate acestea testul gemologic este cel mai relevant. Există numeroase imitații și simulante ale acvamarinului și ale topazului iar diferențierea se face cu teste gemologice de către gemologi.

Prețul:

Acuamarinul este mult mai rar decât topazul, iar acest lucru influențează și prețul. Prețul acuamarinului poate ajunge până la 400dolari/carat dar cele cu proprietăți gemologice superioare depășesc adesea acest preț. Prețul topazelor poate ajunge între 10 și 80 dolari per carat. Topazele portocalii sunt cele mai rare adesea depășind prețul topazelor obișnuite.

Moisanitul

Efect de dublă reflexie în pavilion la moisanit

Moisanitul a fost descoperit de Henri Moissan în 1893.

Moisanitul  se găsește atât în stare naturală (în natură) cât și în stare   artificială făcut de mâna omului în laborator.Moisanitul natural se găsește foarte rar.

Este cunoscut ca un substitut (înlocuitor) al diamantului asemănător ca  strălucire dar totuși atât de diferit.

Moisanitul nu este  diamant   și este clasificat  ca  simulant sintetic  al diamantului.

Acest lucru înseamnă că este asemănător la prima vedere dar diferit în compoziția fizică și chimică.

Structura chimică a diamantului  este carbonul  cu duritatea  10 pe scara lui Mohs iar moisanitul este alcătuit din carbură de siliciu (SIC) cu  duritatea 9,25 pe scara lui Mohs.

În general moisanitul nu prezintă incluziuni ,rareori întâlnim incluziuni alb-lăptoase.

Ca trăsătură specifică moisanitul șlefuit rotund are greutatea mai mare în carate decât pare în raport cu un diamant.

Spre deosebire de diamante,  moisanitul prezintă dubla reflexie și birefrigența specifică ușor de recunoscut.

Moisanitele nu se clasifică după culoare la fel ca diamantele dar ca etalon de identificare este bine de știut că majoritatea  moisanitelor  se întâlnesc  cu  echivalentul  nuanței de gălbui respectiv  culorile I-J-K dar în ultimul timp au fost produse și moisanite care au culori superioare respectiv  culorile E-F-G dar si nuante de verzui sau verde.

Prețul moisanitului este în general între 200 și 700 euro/carat.

În străinătate moisanitul se comercializează în magazine specializate și este un înlocuitor mai accesibil al diamantului având strălucire și reflexie deosebite.

Folosirea moisanitului în bijuterii ca înlocuitor al diamantului fără înștiințarea beneficiarului este ilegală și imorală.

Moisanitul se identifică și clasifică de către gemologi.