Fluorescenta pietrelor pretioase

Diferite culori și intensități de fluorescență la diamante.

Fluorescența este o reacție cromatică la expunerea pietrei prețioase la  lumina ultravioletă.{UV}

În cazul diamantelor, aproximativ 30%prezintă diferite grade de fluorescență.

Gradele de fluorescenţă la pietre prețioase sunt:

Fără fluorescenţă {none}

Fluorescenţa slabă {faint}

Fluorescenţa medie {medium}

Fluorescenţa puternică {strong}

Fluorescenţa foarte puternică {very strong}

Nu toate pietrele prețioase prezintă  fluorescență, iar aceasta  nu este identică.

În afara carbonului care se întâlneşte în mod obișnuit în pietrele prețioase,  prezenţa nitrogenului ,a aluminiului, a borului și a altor elemente poate cauza  o fluorescenţa  atipică.

Când două sau mai multe elemente enumerate mai sus înlocuiesc atomii de carbon rezultă fluorescenţa.

Când aceste materiale sunt dispersate în piatra prețioasă, rezultatul este diferit faţă de cel obţinut atunci când atomii sunt grupaţi în fascicule sau agregate.

Nuanta pietrelor pretioase

Nuanța este elementul de bază care se observă la prima vedere într- o culoare.

Nuanța este gradația de o altă culoare ca  intensitate  într-o piatră prețioasă.

Adeseori întâlnim atât la diamante cât și la pietrele prețioase ,într-o singură piatră, atât culoarea cât și nuanța.

În cazul de mai sus safirul este galben cu nuanță  de portocaliu închis.

Pietrele prețioase pot  prezenta două  sau chiar trei nuanțe în funcție de prezentața elementelor interne.

Pietrele prețioase care conțin culoare și nuanță au valori ,respectiv prețuri  diferite, în funcție de raritatea nuanței dintr-o culoare.

De exemplu, nuanța de maro dintr-un safir galben este mai puțin valoroasă decât nuanța  portocalie  dintr-un safir galben.

Cu toate acestea pietrele prețioase care conțin doar culoare sunt mult mai valoroase și mai apreciate decât pietrele prețioase care conțin  culoare și nuanță.

Dacă piatra prețioasă conține doar culoare fără nuanțe străine cu saturație și dispersie medie, atunci piatra prețioasă  are valoare maximă din punctul de vedere al culorii.

Observație

Albul și negrul nu sunt considerate nuanțe.

Duritatea pietrelor prețioase

În cazul mineralelor și al pietrelor prețioase, duritatea se referă în primul rând la modalitatea în care este zgâriată, piatra supusă analizei în raport cu alt obiect precum și rezistența la tăiere și slefuire.

Pietrele prețioase prezintă  diferite tipuri de durități clasificate pe scara lui Mohs.

Duritatea este un element important în identificarea și clasificarea pietrelor prețioase.

Instrumentul principal pentru identificarea durității este creionul de duritate.

Un set de zece creioane corespondente cu fiecare tip de duritate de la 1 la 10 pe scara lui Mohs.

Fiecare creion are în vârf un mineral corespondent gradului de duritate.

Dacă creionul nu zgârie piatra prețioasă supusă examinării, atunci se trece la o treaptă superioară de duritate pâna la identificarea durității exacte.

Proba de duritate nu trebuie să aibă mai mult de 1-2mm și nu trebuie să fie vizibilă, de preferat să se facă pe pavilion.

Proba de duritate se face cu acordul proprietarului pietrei prețioase și nu trebuie să afecteze vizibil piatra supusă analizei.

Terminologia durității

Mineralogul Friedrich Mohs (1773-1839) a introdus terminologia duritatea la zgâriere.

Duritatea la zgâriere a definit-o ca rezistența mineralului atunci când acesta este zgâriat cu un obiect ascuțit.

Mohs a dezvoltat o scară de comparație  în care a folosit minerale cu diferite grade de duritate care se folosesc și în ziua de astăzi:

1-2:minerale moi

3-5:minerale mediu-dure

6:minerale dure

8-10:minerale foarte dure

Duritatea pricipalelor minerale pe scara lui Mohs

Duritatea pe scara lui Mohs Mineral Formula chimică Duritatea
1 Talc Mg3Si4O10(OH)2 1
2 Gips CaSO4·2H2O 3
3 Calcit CaCO3 9
4 Fluorit CaF2 21
5 Apatit Ca5(PO4)3(OH,Cl,F) 48
6 Feldspat KAlSi3O8 72
7 Quart SiO2 100
8 Topaz Al2SiO4(OH,F)2 200
9 Corund Al2O3 400
10 Diamant C 1600

 

Duritatea unei pietre prețioase este una dintre  cele mai importante  proprietăți ale pietrelor prețioase.

Cu cât o piatră prețioasă  este mai dură, cu atât aceasta poate fi mai bine șlefuită.

Analizarea exactă  a durității  este  un  element esențial pentru identificarea pietrelor prețioase.

Rezistența la tăiere/șlefuire

Rezistența la tăiere și șlefuire este un element important în șlefuirea pietrelor prețioase.

Este o adevarată  artă  șlefuirea  fină a pietrelor prețioase și există foarte puțini specialiști  care   stăpânesc  această  abilitate.

Clivajul

Clivajul se referă  la structura de legatură a atomilor .

Clivajul se folosește pentru a separa cristale mari și pentru a îndepărta imperfecțiunile interne.

Șlefuitorii de pietre prețioase trebuie să țină cont de clivaje la șlefuirea pietrelor.

Pentru șlefuirea pietrei prețioase, este suficientă o mică  fisură sau tensiune internă  pentru a deteriora piatra prețioasă.

O temperatură  ridicată  poate cauza fisuri sau tensiuni interne de-a lungul planului de clivaj iar piatra se poate deteriora sau sparge.

Șlefuirea finală a unei pietre prețioase are o influență  majoră  în frumusețea și valoarea  acestora.

Diamantele perfecte – Sageti si inimi

Este cunoscut faptul că din minele de diamante se extrag cantități impresionante de  diamante și cu toate acestea diamantele sunt foarte scumpe.

Un lucru mai puțin cunoscut este faptul că din totalul diamantelor extrase, sub 30% din totalul acestora sunt ,,potrivite,, pentru șlefuire și montarea lorîn bijuterii.

Acest lucru se întâmplă datorită culorii improprii sau a multiplelor incluziuni, lucru care le face complet neatractive  ochiului uman.

Un alt criteriu deosebit de important în frumusețea incomparabilă a diamantelor este șlefuirea finală (finish grade).

Din totalul diamantelor șlefuite sub 1% dintre acestea prezintă calități optice și fizice aproape perfecte.

Aceste diamante se numesc diamante ,,Săgeți și inimi,, respectiv Hearts and Arrows.

Când privim diamantele de sus prin tablă se vede efectul de ,,săgeți,, iar la observare  prin pavilion se vede un efect de ,,inimi,,.

Acest efect vizual deosebit se datorează  principalelor cinci elemente respectiv:

-unghiul pavilionului

-unghiul coroanei

-mărimea tablei

-lungimea rondistului

-lungimea fațetelor stea

Diamantele săgeți și inimi se mai numesc diamante XXX respectiv excellent cut,excellent symmetry,excellent polish.

Identificarea diamantelor săgeți și inimi se face cu o lupă specială diferită de lupele obișnuite și de către gemologi specialiști.

Un diamant gradat cu sintagma săgeți și inimi poate să-i dubleze prețul.

Diamantele săgeți și inimi sunt cele mai speciale diamante din punctul de vedere al șlefuirii.

Safirul

Numele de safir provine din limba latină și din limba greacă și are  origine din sanscrită respectiv sapphires și sapheiros.

Apare in Biblie de mai multe ori reprezentând cerul. Safirul a fost considerat că ar  avea proprietăți mistice și religioase.

Safirul albastru era  considerat apanajul  regalității și al nobleței.

Deseori safirul este întâlnit în bijuteriile istorice.

În Evul Mediu ,safirul era considerat pietra episcopală ,folosit de prelații bisericii.

Safirul este o piatră prețioasă din familia corundulului.

Safirele prezintă în general incluziuni evidente, uneori vizibile cu ochiul liber.

Cu toate acestea safirele prezintă mai putine incluziuni decât rubinele.

În  general  se  regăseşte  sub  diferite  nuanţe  de  albastru,  de  la  albastru  indigo  la  albastru deschis , aproape  alb.

Această culoare specială  este  datorată  oxidului  de  metal.

Safirele pot  avea  şi culoarea  roşie,  galbenă,  portocalie,  mov,  alb, verde,roz  datorită  prezenţei   diferitelor elemente.

Proprietăți:

Structura chimică Al2O3.

Safirul are  duritatea  9  pe  scara  lui Mohs.

Gravitaţia specifică este de aprox.3,99 cu foarte mici excepţii 4,00.

Are indicele de refracţie de 1,76  până la 1,77.

Densitatea – 3,97-4,05

Birefrigenţa –  0,008

Fluorescența safirului

În general, safirul nu prezintă fluorescență, dar dacă safirele au  un conținut ridicat de metal și crom pot emite o  fluorescență rozalie sau roșiatică.

La  analizarea prin polariscop safirul poate prezenta doi indici de refracţie.

Safirul nu prezintă o fluorescență evident sau chiar de loc..

Unele safire albastre pot emite totusi un grad de fluorescență slabă.

Culoarea safirelor

Culoarea  se datorează în principal ionilor de titan,crom și metal.

Cel mai valoros safir albastru este safirul Albastru Regal

Acesta prezintă o culoare albastră medie spre intens, cu saturație de culoare uniformă pe toată suprafața pietrei prețioase.

Safirul albastru este cel mai cunoscut și cel mai dorit tip de safir.

Cu toate acestea ,safirele albastre indigo, fără grad de transparență și strălucire nu sunt foarte valoroase și sunt clasificate în grupa a II-a de preturi.

Chihlimbarul (Ambra)

Chihlimbarul este o rășină organică fosilizată prin procesul de polimerizare și care provine de la anumite specii de pomi disparuți demult cu vechimea de 15-250 milioane ani.

Duritatea este de 1-2,5 pe scara lui Mohs.

Formula chimică C10-H16O.

Rășina polimerizată ,,mai nouă,,de 15 milioane ani este cosiderat chihlimbar nematurat suficient și se numește Copal.

Copalul este putin mai moale în comparație cu chihlimbarul și este înca în proces de fosilizare.

Culoarea chihlimbarului poate să fie albă,cremoasă,maro,maroniu-roșcată,galbenă sau gălbuie,maro în cazul celui provenit din zona baltică și albastră sau verde din zona Americii de Sud,Republica Dominicană.

Chihlimbarul maro coniac este mult mai căutat pentru bijuterii și implicit mai valoros.

De asemenea chihlimbarul care conține cercuri și ovale cu tonuri și nuanțe diferite este foarte apreciat .

Chihlimbarul poate fi transparent,semi-transparent,translucid și opac.

Prețul chihlimbarului (neprelucrat) în stare naturală este între 1 și 20 dolari/gram la care se adaugă manopera în cazul celui prelucrat.

Acesta diferă la culoare,incluziuni,formă,mărime etc.

În această clasificare nu este inclus prețul chihlimbarului care conține microorganisme sau vietăți dispărute de zeci de milioane de ani.

Evaluarea se face în funcție de culoare,nuanță,mărime,formă și tipurile incluziunilor.

Chihlimbarul se clasifică în Clase respectiv Clasa I,Ia,Ib,Ic și la II,III,VI,V.

Evaluarea chihlimbarului se face de către gemologi.

Chihlimbarul este gemă organică care se deteriorează în contact cu parfumul,șamponul,agenți chimici sau obiecte metalice.

Ațentie!

Există mult chihlimbar contrafăcut chiar și cu microorganisme sau insecte și care este foarte greu de depistat.În caz că aveți indoieli adresați-vă unui gemolog.

 

Microfotografie la chihlimbar

10 Lucruri inedite pe care nu le stiati despre diamante

1.Diamantele sunt studiate, clasificate şi evaluate de către gemologi şi gemologie.

2. Gemologia este ştiinţa care se ocupă cu studierea diamantelor şi a pietrelor preţioase după metode ştiinţifice în condiţii de laborator.

3.Diamantele pot fi ,”citite”.în funcţie de incluziunile interne şi astfel se poate stabili vechimea,locul de unde a fost exploatate,cine le-a şlefuit şi chiar etnia şi ţara de unde provin.

4.Diamantul este cel mai dur mineral,el având duritatea 10 pe scara lui Mohs dar nu este incasabil.  Diamantul se sparge la lovituri directe cu obiecte contondente.

5.Se pot produce diamante sintetice cu aceleaşi proprietăţi fizice, chimice şi optice ca cele naturale.

6.Diamantele se folosesc în diferite domenii  ca:industria electronică, chimie,medicină.şi chiar în scopuri terapeutice,infrumusetare  şi medicale

7.Numai 30% din diamantele exploatate sunt folosite în bijuterii. Restul de 70% nu au calităţile  optime şi se folosesc în scopuri industriale.Sub 1% din diamantele folosite in bijuterii pot fi considerate diamante “perfecte” de aici vine raritatea si pretul lor.

8.Vechimea diamantelor este între  200-300 milioane de ani până la 1,6 miliarde ani  păstrându-şi strălucirea şi frumuseţea nealterate.

9.Diamantele pot să aibă o mare varietate de culori roşu, verde, galben, albastru, maro, roz si cameleon. Cele mai scumpe sunt diamantele roz si portocaliu.

10.Diamantele au fost menţionate prima oară în Biblie cu numele de yahalom fiind folosite în pieptarele marilor preoţi care deserveau templul de la Ierusalim.mentionate în Exodul 28.18 şi Ezekiel 28,13.

Ce nu stiti despre Zircon

Cunoscuta piatră albă asemanatoare cu diamantul întâlnit cu numele de zircon,zirkonia,ţircon,CZ este o piatră des întâlnită în bijuterii , făcută de mâna omului (artificial) dar se găseşte şi în natură.

Zirconul artificial este des întâlnit în bijuteriile de toata ziua, este alb cu mărimi începând de la 1 mm până la 3-4 cm. Ocazional se întâlneşte şi sub alte forme ca: pătrat,pară,inimă,oval etc.

Nu de puţine ori se regăseşte într-o mare varietate de culori putându-se produce în orice culoare.

Zirconul alb sau chiar colorat se regăseşte deseori în inelele de logodnă,cercei,brăţări montându-se practic în orice tip de bijuterie.

Zirconul natural face parte din grupul neosilicatelor ,se găseşte în natură şi se exploatează prin minerit sau aluvionar. Zirconul are duritatea 6,5-7 pe scara lui Mohs. Zirconul prezintă un pleocroism accentuat.

Este unul dintre cele mai vechi minerale de pe pământ. Cele mai vechi au aproximativ 4 milioane de ani şi au fost găsite în Australia.

Zonele de exploatare sunt: Burma, Australia, Cambogia dar şi din Corea, Mozambic, Tanzania, Thailanda, Vietnam sau chiar Brazilia.

Există chiar o disciplină în cadrul gemologiei care se numeste zirconologie.

Zirconul natural se găseşte într-o mare varietate de culori ca:alb, albastru, portocaliu, roşu, verde, galben şi multe altele.

Prin încălzire, iradiere sau alte metode, se poate modifica culoarea sau nuanţa pietrei accentuând culorile şi calitătile naturale ale pietrei.

Nuanţele zirconului natural pot să difere de la caz la caz sau de la zona din care a fost exploatat.

Dacă este bine faţetat după şlefuire prezintă o strălucire şi reflexie deosebită. Metoda de şlefuire este foarte asemănătoare cu cea a diamantelor.

De obicei nu prezintă incluziuni majore.

Preţul pietrelor de zircon începe de la câţiva dolari până la sute de dolari în funcţie de mărime,formă ,dar mai ales în funcţie de culoarea şi nuanţa pietrei.

Zirconul se identifică şi clasifică de către gemologi.

Diamantele maro

Marea majoritate a diamantelor colorate fac parte din categoria diamantelor maro. Diamantele maro au fost printre primele diamante colorate folosite în bijuterii. S-au regăsit chiar şi în bijuteriile romane între sec.I şi III e.n. Totuşi culorile de maro mai puţin intense nu se vând aşa de bine chiar dacă li se schimbă numele în coniac, cafea, ciocolată, şampanie, ambră, bronz, miere etc pentru a le face mai atrăgătoare.

Diamantele maro nu erau comercializate pe scară largă în bijuterii, fiind clasificate ca diamante industriale,dar situaţia s a schimbat radical pe la jumatatea anilor 80 când mina Argyle din Australia a produs o cantitate impresionantă de diamante maro. Firmele de publicitate au finantat producătorii australieni si au redenumit diamantele maro in “sampanie”. Astazi aceste diamante sunt frecvent folosite în bijuteriile de clasă mijlocie.

Majoritatea diamantelor maro îşi datorează culoarea lamelelor maro, originea acestor lamele minuscule sunt rezultatul unei deformări permanente a structurii cristaline.Culoarea maro este adesea amestecată cu alte culori ca de exemplu un diamant verde-maro denumit oliv iar acestea devin brand în bijuterii speciale,diamante maro-galben,maro- portocaliu,maro-rosu etc.

Diamantele maro se clasifică dupa cei 4 C respectiv:

1. Claritate
2. Culoare
3. Carat
4. Tăietura(cut)

dar în mod special în funcţie de intensitatea dispersiei culorii.

Preţul diamantelor maro – diamantele maro sunt cele mai acesibile ca preţ urmate de diamantele galbene.Acest lucru nu este datorită faptului că nu sunt atractive sau mai putin strălucitoare ci doar datorită faptului că nu sunt aşa ,,cerute,,de către iubitorii de bijuterii.Bijuteriile sofisticate, atent lucrate pun în valoare cu succes frumuseţea diamantelor maro.

Centrul Gemologic Roman.

Cititul diamantelor

Stiati ca…… Diamantele pot fi citite precum o carte?

Un gemolog cu experienta indelungata poate prin cercetarea unui diamant sa spuna totul despre el.Vechimea lui,continentul,tara de provenienta sau chiar zona de unde a fost exploatat,prin tipurile si tiparul incluziunilor interne.Tara si zona in care a fost slefuit care se identifica prin tipul si forma specifica a diamantului.Multe tari au dezvoltat modele de taieturi proprii,inconfundabile.Anul in care a fost slefuit prin identificarea tipului de taietura.De exemplu;taietura veche(old mine cut),diamantele fara con(roze cut), Amsterdam, Rozeta, Octaedron etc.Taieturile moderne Lilly Cut, Trillion, Gabrielle, Cushette, etc.

Etnia si religia slefuitorilor se poate observa dupa aranjarea fatetelor,numarul fatetelor,modul de slefuire.Ne putem da seama de etnia sau religia slefuitorului prin metodele tehnice de dispunere a fatetelor si de metoda de slefuire specifica diferitelor tari sau regiuni astfel ne dam seama daca diamantul a fost slefuit de un indian, chinez,evreu sau european prin tiparul slefuirii.

Orasul, firma sau chiar laboratorul de unde provine un diamant sau chiar interventiile facute la un diamant,schimbarea culorii,extragerea incluziunilor cu laser si inlocuirea cu silicon incolor,diamantele facute in laborator atat la temperaturi inalte cat si la temperaturi joase,invelirea si placarea cu praf de diamant si multe alte procedee de laborator,reslefuirea diamantului prin eliminarea crapaturilor sau defectelor exterioare aparute ca urmare a aunei utilizari improprii pot fi observate cu usurinta de un specialist gemolog.

Acestea si multe alte elemente specifice sunt facute prin cercetare si experienta gemologica indelungata in cadrul unui laborator gemologic.

REC_2696 copy