Vivianitul

Formula chimica  Fe3(PO4)2 · 8H2O

Duritatea 1,5-2 pe scara lui Mohs

Birefrigenta 0.050–0.059

Gravitate specifica 2,7

Nu prezinta fluorescenta

Descriere

Vivianitul este un mineral spectaculos de culoare verde,albastru inchis,indigo, sau chiar  neagru cu tonuri in general inchise.

Se intalneste in toate gradele de transparenta.

 Datorita continutului de fier si a altor agregate ca:

mangan,calciu,magneziu,fosfat de fier sau chiar cuart se intalneste in general in stare opaca sau semiopaca cu tonuri  inchise.

Cu toate acestea vivianitul nu se trateaza pentru imbunatatirea culorii si a claritatii.

Cu cat vivianitul este mai transparent cu atat este mai valoros.

Ca si caracteristica vivianitul in contact cu aerul si lumina puternica isi diminueaza semnificativ  proprietatile cromatice si gradul de transparenta devenind adesea inchis la culoare si opac.

Vivianitul prezinta structura fibroasa,lamelara si chiar tubulara.

Se intalneste alaturi de alte agregate.

Vivianitul prezinta o larga arie de raspandire precum :

Rusia,Mexic,Brazilia,Canada,Africa Japonia,SUA si nu in ultimul rand in Romania.

Vivianitul din Romania se intalneste in general verde inchis,albastru inchis si negru datorita oxizilor.

In rare cazuri intalnim  vivianit  cu proprietati gemologice superioare verde deschis  semitransparent sau chiar transpareant.

Utilitate.

Datorita fragilitatii si structurii interne putine pietre au fost slefuite pentru bijuterii in general este colectionat ca si mineral in stare nativa sau pentru proprietati terapeutice.

Proprietati energetice

Cunoscut inca din cele mai vechi timpuri vivianitul este considerat ca aducator de pace,liniste sufleteasca si echilibru.

Indeparteaza energiile negative si creaza o aura protectoare celor care il folosesc.

David Giurgiu

Gemolog – Istoric

Slefuirea pietrelor pretioase

“De la brut la preţios” de Cristian Horghidan (gemolog şi faţetor) Februarie 2020 Slefuirea pietrelor pretioase   “Mulţumiri lui Dan Giurgiu, preşedintele  Centrului Gemologic Român pentru munca deosebită depusă în vederea introducerii şi promovării acestei ştiinţe în România.”

Masini și echipamente de faţetare

Gemologia este ştiinţa studierii, clasificării şi evaluării pietrelor preţioase.” (Dan Giurgiu s.a. – Secretele Diamantelor).

Fără a face parte din ştiinţa gemologiei, partea de prelucrare a pietrelor preţioase este în foarte strânsă concordanţă cu aceasta, deoarece ar fi imposibil ca fără să se cunoască proprietăţile fizice şi optice ale unui mineral – care sunt studiate în cadrul gemologiei – să se obţină acele calităţi estetice atât de plăcute privirii, în procesul de prelucrare a acestuia.

Mai mult decât atât, unul din cele patru criterii de evaluare şi clasificare a pietrelor preţioase este „Cut – tăietura”, care „…este de asemenea un element definitoriu în desăvârşirea frumuseţii diamantului. Degeaba avem un diamant frumos din punct de vedere al culorii, mărimii şi a clarităţii dacă este tăiat şi şlefuit greşit.” (Dan Giurgiu s.a. – Secretele Diamantelor).

Desigur, pentru a putea prelucra o piatră brută, trebuiesc cunoscute: indicele optic de refracţie, duritatea, clivajul şi orice alte elemente ale mineralului, care ne pot ajuta sau ne pot „încurca” în timpul acestui proces. Toate aceste proprietăţi fizice sunt cunoscute datorită ştiinţei gemologiei, care le-a studiat.

Gemologia şi arta şlefuirii pietrelor preţioase sunt ca doi gemeni inseparabili care se completează până la perfecţiune, îmbinând măiestria şlefuitorului cu ştiinţa gemologiei.” – Dan Giurgiu, preşedinte al Centrului Gemologic Român (https://www.centrulgemologicroman.ro).

Pentru a putea fi prelucrat un mineral, este necesar un dispozitiv de precizie, denumit maşina de faţetat, care este, în mare măsură, definită ca orice dispozitiv care permite utilizatorului să așeze și să şlefuiască fațetele pe un mineral. Mașinile se pot enumera începând cu cele primitive de tip “jamb peg”, până la cele moderne şi sofisticate, extrem de costisitoare, disponibile în comerţ.

O separaţie majoră în rândul maşinilor se află între cei care taie diamante şi cei care nu taie diamante, ci doar alte pietre colorate. Pentru prelucrarea diamantelor sunt necesare echipamentele specializate, iar faţetarea acestora ca ocupație, rareori acoperă decalajul dintre manoperele pentru diamante și non-diamante.

O a doua separare poate fi făcută între faţetarea industrială și cea de tip hobby. Marea majoritate a pietrelor aflate pe piaţă sunt tăiate în străinătate, cu maşini specializate, la nivel industrial.

Însă pietrele personalizate,cu tăieturi neobișnuite sau cele din materiale deosebit de valoroase, vor fi tăiate pe o maşină de faţetat individuală.

Mașini de faţetare personale

Pe piaţă există un număr de producători care vând mașini de faţetat non-comerciale. Printre cele mai comune nume sunt Ultra-Tec, Facetron, Graves și Poly-Metric, însă există multe mărci concurente.

Preţul pentru aceste maşini variază de la puțin peste 1.000 $ până la peste 10.000 $.

Referitor la cele trei tipuri de maşini din foto 1-3, în afară de aspectul fizic şi principiile de funcţionare, acestea se diferenţiază şi prin calitatea pietrei faţetate produse. Astfel, dacă la un dispozitiv de tip “Jamb Peg” calitatea tăieturii va fi îndoielnică şi lipsită de precizie, la un dispozitiv cu catarg aceasta va fi de inaltă precizie şi calitate. Desigur, şi viteza de lucru va fi diferită între cele două tipuri de dispozitive, astfel că timpul de lucru pentru o piatră la un “Jamb Peg” va fi mult mai scurt decat la unul de tip catarg, în detrimentul calităţii. Încă un aspect important ce trebuie evidenţiat referitor la cele două tipuri de dispozitive, este cel legat de “repetabilitate”, astfel că dacă la un “Jamb Peg” aceasta este imposibilă, neputându-se reveni la aceleasi unghiuri şi poziţii ale faţetelor, la un dispozitiv de tip catarg acest lucru este permisiv, putând fi folosite exact aceleaşi unghiuri şi valori index, putându-se reveni exact pe aceeaşi faţetă de oricâte ori este nevoie.

Ca un compromis între viteza de lucru ale unui “Jamb Peg” şi precizia dispozitivelor cu “mast”, au fost dezvoltate maşinile de faţetat de tip “piesă de mână” , folosite în special în sudul şi sud-estul Asiei.

Elementele esențiale ale unei maşini de faţetat.

Există două componente principale ale mașinii de faţetat: ansamblul braţului/capului de tăiere (en. mast)și discul de tăiere/şlefuire. Piesabrută de mineral este atașată de cap (denumit şi dop),iar prin reglarea unghiurilor, a înălţimii braţului şi a rotirii acestuia, mineralul este coborât până ajunge în contact cu discul de tăiere, unde se menţine până când o faţetă a fost tăiată.

Componente principale

Componentele unei mașini de faţetare

“Inima” mașinii de faţetare este ansamblul braţului. Restul mașinii sau baza este simplu de construit şi include axul şi platanul pentru discul de șlefuit, motorul care roteşte axul, rezervoarele de alimentare cu apă şi scurgere, comutatoarele de comandă.

Axul cu discul de baza sau platanul: este similar cu platanul unui gramofon, pe care se plasează discul de vinil.  Discul de tăiat este așezat pe platan, iar axul este prelucrat pentru a obţine o  funcționare perfect plată atunci când se rotește.

Piulița axului: menţine fixat discul pe platan.

Motorul : în mod obișnuit, motorul este aşezat sub mașină și este conectat cu axul printr-un oarecare sistem de transmisie (fulii cu curele, con, etc). Motoarele sunt cu viteză variabilă, iar unele pot fi setate să se rotească în ambele sensuri.

Rezervorul de alimentare : are două scopuri.

1) Frecarea produsă de contactul dintre materialul brut și disc creează căldură, care poate deteriora discul și poate crea fracturi în piatră. Rezervorul de alimentare permite utilizatorului să aleagă o viteză de picurare și să poziționeze tubul de apă mai aproape sau mai departe de axul platanului.

2) Praful produs din minerale de măcinat poate cauza o boală pulmonară dacă este inhalat. Fluxul de apă captează particulele într-o suspensie, care se scurge într-un recipient din jurul discului şi apoi în alt rezervor aflat sub nivelul maşinii.

Controaleelectrice : Comenzile sunt în general simple și controlează viteza de rotație a discului și uneori direcția de rotire.

Ansamblu braţului (mast)

După cum sa menționat mai sus, mastul este ceea ce face ca o mașină de faţetat să fie o mașină de faţetat. Componentele sale sunt următoarele:

Proprietatile Kunzitului

Kunzitul este considerat piatra feminitatii.

Își datorează numele descoperitorului acestuia George Frederick Kunz.

A fost descoperit și clasificat în 1902.

Kunzitul este  un mineral deosebit de frumos și îl întâlnim în general având culoarea  roz,mov,violet cu diferite intensități de culoare și nuanțe.

Își datorează  culoarea intensă  abundenței de mangan.

Deseori kunzitele se întâlnesc cu diferite tratamente de iradiere și încălzire pentru accentuarea culorii.

Se întâlnește cu precădere în Brazilia,Madagascar,Afganistan.

 Proprietăți:

Kunzitul face parte din categoria spodumenelor și este clasificat ca piatra pretioasa.

Compoziția chimică a kunzitului  este  LiAl(SiO3)2

Indicele  de refracție 1.660-1.676

Birefrigența 0.014-0.016

Gravitatea specifică  3,10-3,23

Duritatea 6,5-7.00

Ca  trăsătură  specifică prezintă  clivaje interne bidirecționale,paralele, elongate.

Folosirea în bijuterii

Kunzitele roz sunt foarte feminine și elegante, deseori prezentând un efect de pleocroism  atractiv și unic.

Kunzitele din punct  de vedere comercial nu sunt costisitoare ajungând  la 10-30 dolari /carat.

Kunzitele se pot fateta si șlefui în diferite forme devenind bijuterii deosebit de atrăgătoare.

Proprietăți metafizice

Din punct de vedere spiritual kunzitul este o piatră  spiritual  benefică femeilor și prezinta  proprietăți metafizice puternice.

Este piatra dragostei și a încrederii de sine atât celor care o poartă cât și persoanelor apropiate.

Ajută la îmbunătățirea problemelor emoționale, a stresului și deprimării.

Kunzitul se identifică și se clasifică de către gemologi.

Safir roșu si rubinul

Este cunoscut faptul că rubinele sunt roșii  și prezintă diferite nuanțe și tonuri.

 De asemenea este cunoscut faptul că safirele in general sunt albastre.

De fapt, safirele au o largă varietate de culori,tonuri și nuanțe, printre aceste culori fiind și safirele roșii.

Când rubinele și safirele conțin crom în cantități suficient de mari atunci acestea devin roșii.

Asemănări

Atât safirele cât și rubinele fac parte din aceeași familie ,respectiv corund (corundum) și prezintă aceleași proprietăți gemologice și cristalografice fiind clasificate de către gemologi ca pietre prețioase.

Ambele pietre prețioase au duritatea 9 pe scara lui Mohs și își datorează culoarea  elementelor de crom.

Ambele pietre prețioase prezintă acelaș indice de refracție 1,757.

Ambele prezintă aceeași gravitate specifică 3,99-4,00.

Și safirele și rubinele conțin oxid de aluminiu Al203.

Safirele își datorează  paleta de culori    cromului,fierului,cuprului,titanului,magneziului și altor elemente.

Rubinele  prezintă o largă  varietate de nuanțe de roșu,roz,mov și diferite intesități de ton.

Diferențele dintre safirele roșii și rubine sunt:

1.Identificarea  originii cu instrumente gemologice.

2.Rubinele prezintă fluorescență roșie intensă.

3.Safirele roșii prezintă fluorescența roșiatică,roz sau mov slabă sau chiar fără fluorescență.

4.Incluziunile interne în cazul rubinelor sunt mult mai numeroase și mai variate.

5.Rubinele prezintă o varietate mai mare de nuanțe decât safirele.

6.Safirele pot avea nenumărate culori.

7.Rubinele sunt roșii cu diferite intensități de culoare,nuanțe și tonuri.

Identificarea si clasificarea acestora se face de către gemologi experimentați.

Granatul

Granatul face parte din grupul  silicatelor minerale având duritatea variabilă  între 6,5 și 7,5 pe scara lui Mohs.

Granatul are stuctura rombică  dodecaedronică.

Indicele de refracție este 1,72-1,94.

Nu prezintă birefrigență și nu prezintă fluorescență.

Despre ganat

Granatul este o piatră aducatoare de echilibru,energie și putere, purifică organele vitale și reduce toxinele din corp.

Se știe că granatul este de culoare vișinie și roșu închis, cu toate acestea un lucru mai puțin cunoscut este faptul că granatele pot avea aproape orice culoare și se mai  întâlnesc  în culorile  verde,galben,portocaliu,albastru ,diferite tonuri de rosu.

Granatele albastre sunt cele mai rare și se formează în condiții speciale.

Aria de răspândire este din Cehia , India,Australia,Sri Lanka, Thailanda China,Brazilia, Madagascar, Kenia, Africa de Sud,Egipt,SUA.

În România întâlnim varietăți de granat bordo inchis,rosu inchis.

Granatul se folosește cu precădere în bijuterii,scopuri terapeutice dar și la șlefuirea fină a altor minerale și materiale.

Granatul este o piatră frumoasă și accesibilă ca si pret,bijuteriile cu granate fiind deosebit de interesante.

Clinohumitul ,raritate printre rarități”

Clinohumitul (Clinohumite) este una dintre cele mai rare pietre prețioase.

A fost descoperit de Abraham Hume, mineralog englez (1749-1838).

Clinohumitul este o piatră prețioasă din familia humitelor formată din straturi de silicat și oxid.

Datorită dispersiei și saturației de culoare superioare clinohumitul este una dintre putțnele pietre prețioase colorate care nu necesită tratamente de îmbunătățire a culorii sau a clarității.

Proprietăți

Formula chimică este  (Mg,Fe2+)9[(F,OH)2/(SiO4)4] .

Structura cristalină este granular-prismatică.

Duritatea specifică este  6 pe scara lui Mohs.

Indicele de refracție  este 1.62-1,67.

Transparența este de la translucid-semitranslucid la opac.

Culoarea –auriu, portocaliu, maro-maroniu, alb.

Fluorescența este  galben-portocalie.

Răspândire :Rusia, Italia ,Tanzania (Africa).

Din punct de vedere commercial, culorile aurii și portocalii sunt cele mai apreciate și dorite de cumpărători și se folosesc cu succes în bijuterii.

Clinohumitele cu transparența superioară,tonul  moderat și fără incluziuni vizibile sunt cele mai valoroase.

Prețul

În funcție de aceste proprietăți clinohumitele pot varia între 500 și 1.200 dolari/carat.

Pentru iubitorii de pietre prețioase și colecționari clinohumitul este una dintre pietrele prețioase cele mai  apreciate.

www.centrulgemologicroman.ro

Turmalinul pepene

Din punct de vedere gemologic, turmalinele se împart în 11 categorii, fiecare categorie având proprietăți chimice și optice diferite care le diferențiază.

Turmalinul este întâlnit cel mai frecvent în culorile: verde,galben,roz,portocaliu,negru,incolor  sau bicolor.

Turmalinele albastre și cele negre își datorează culoarea abundenței de fier.

Turmalinele bogate în litiu au o varietate cromatică foarte mare.

Turmalinul este clasificat ca ciclosilicat cu formula Ca,K,Na.

Indicele de refracție este 1,61-1,65.

Are duritatea 7-7,5 pe scara lui Mohs și este considerat cristal cu duritate medie.

Aria de răspândire este: Brazilia, Africa, Afganistan, Nigeria, SUA si Madagascar.

Turmalinul pepene bicolor

Turmalinele bicolore prezintă  două culori distinctive datorită variației de elemente chimice din timpul cristalizării.

Prezența a două culori distincte (a nu se confunda cu nuanța) într-o piatră prețioasă se numește dicroism.Dicroismul turmalinului bicolor este bine delimitat.

Turmalinul pepene prezintă dicroism.

Turmalinul pepene este format din două culori distincte cu efect de zonare evident.

Turmalinele bicolore nu își modifică cromatica la temperatură sau la lumină ci își păstrează culorile permanent.

Turmalinele pepene sunt semitransparente sau chiar opace păstrându-și totuși culorile intense.

Spre deosebire de alte pietre prețioase care conțin culoare și nuanță, turmalinul pepene este compus din două culori distincte de obicei roșu deschis,roz,albastru, cu verde sau chiar alte culori cu diferite intensități.

Culorile turmalinului s-au format în timpul creșterii cristalului, prin preluarea diferitelor elemente chimice.

Turmalinele se tratează  prin încălzire pentru îmbunătățirea culorii.

Turmalinele pepene de obicei se taie în ,,felii,,subțiri și se montează în bijuterii.

Turmalinele bicolore datorită culorilor intense sunt foarte apreciate în bijuterii.

www.centrulgemologicroman.ro

Modificarea culorilor la pietrele pretioase colorate – Tratamentul pietrelor pretioase

Este de dorit sau nu să avem o piatră prețioasă tratată?

Răspunsul este DA și NU

În cazul diamantelor este de preferat ca diamantele să nu fie tratate.

Diamantele superioare sau de bună calitate din toate punctele de vedere nu necesită tratamente.

Doar diamantele care prezintă  o claritate inferioară se tratează  prin îmbunătățirea clarității.

Principalele tratamente ale diamantelor sunt:

1. Îmbunătățirea clarității ,denumirea  internațională Clarity Enhancement (C.E.) și Laser drill treatment.

Acest procedeu presupune eliminarea incluziunilor foarte vizibile prin găurirea diamantului, absorbirea incluziunii și sigilarea perforației cu un silicon special.

2. Îmbunătățirea culorii

Îmbunătățirea culorii prin tratamente de laborator.

3. Schimbarea culorii.

Schimbarea culorii la diamante din maro în culoarea albă,neagră, albastră,verde sau roz.

Tratament de schimbare a culorii H.P.H.T. High Temperature High Pressure

Alte tratamente uzuale

În cazul pietrelor prețioase colorate ,altele decât diamantele, tratamentele de îmbunătățire a culorii și a clarității  sunt foarte comune.

Mai mult de 95%din totalul pietrelor prețioase au suferit diferite tipuri de tratament.Majoritatea se trateaza inainte de slefuire.

Pietrele prețioase colorate în stare naturală au culori neuniforme,estompate cu saturație de culoare și dispersie inegale.

Anumite pietre prețioase cum ar fi rubinele și smaraldele prezintă și incluziuni evidente care afectează frumusețea pietrei prețioase.

Pietrele prețioase colorate se tratează prin încălzire,bombardare,fierbere în uleiuri colorate,înmuiere în polimeri,tratament cu sticlă și multe alte metode de laborator.

Aceste proceduri  îmbunătățesc și uniformizează  atât dispersia culorii cât și saturația cromatică pe toată suprafața pietrei prețioase.

Prin tratarea culorii automat se îmbunătățește și claritatea prin estomparea incluziunilor evidente.

În cazul pietrelor prețioase colorate toate aceste tratamente sunt permise atât timp cât beneficiarul este înștiințat de acest lucru.

În cazuri deosebit de rare pietrele prețioase colorate nu necesită tratamente de îmbunătățire a culorii și a clarității.  În aceste cazuri pietrele prețioase fără tratamente se comercializeaza la prețuri foarte mari.

Nu este etică retratarea pietrelor  prețioase de mai multe ori sau ascunderea tratamentelor suferite de către pietrele prețioase.

Identificarea,clasificarea și certificarea diamantelor și a pietrelor prețioase se face de către gemologi calificați.

www.centrulgemologicroman.ro

Agatul

Agatul face parte din marea familie a rocilor de cuarț  fiind o varietate de calcedonie și este format în general din silicat criptocristalin cu diferite consistențe și culori în funcție de zona în care s-a format.

Cu cât silicatul este mai prezent cu atât agatul este mai ,,mătăsos, strălucitor  și lucios,,.

Ca o caracteristică agatul are duritatea 6,5 sau chiar 7 și birefrigența mai mare de 0,004.

Agatul tăiat în felii subțiri este translucid iar în stare brută este opac.

Cel mai des este întâlnit în culoarea maro cu diferite intensități dar și alb, verde, verzui, albastru, roz, negru, maro, rosu, galben.

Istoric

Este folosit probabil, înca din epoca bronzului sau chiar mai devreme în bijuterii,figurine totemice,scopuri vindecătoare,de protecție și scopuri religioase fiind considerat o piatră mistică.

Începând cu sec.XVIII agatul este foarte apreciat în bijuteriile europene , broșe,inele,sigilii și mai ales medalioane sculptate cu diferite figurine.

Des întâlnit în diferite sculpturi,obiecte decorative,sigilii și mai ales bijuterii,agatul este un material foarte răspândit și foarte apreciat pentru culorile intense.

Era considerat din cele mai vechi timpuri și până în prezent ca având puteri vindecatoare mai ales în bolile respiratorii , folosit și ca remediu.

Agatul este considerat călăuzitor al energiilor vindecătoare.

Din punct de vedere al culorii agatul nu necesită tratament de îmbunătățire a culorii dar se întâlnește și agatul  tratat.

Tratamentul se face prin înmuiere la diferite temperaturi în polimeri sau chiar vopsea.

Identificarea tratamentului este destul de dificil de identificat și se face de către gemologi specializați.

Aria de răspândire și exploatare a agatului este din Botswana, S.U.A., Brazilia, Mexic, Orientul Îndepartat, Asia, Rusia si în general în toate locurile care au avut activitate vulcanică.

În țara noastră se găsește agat în general de culoare maro și maroniu.

Identificarea agatului se face prin testarea durității și a indicelui de refracție.

Pentru cei care nu dispun de instrumente de gemologie agatul prezintă  linii sinusoidale albe sau de diferite culori si grosimi datorită depunerilor de straturi succesive.

Este bine de știut că agatul se poate confunda cu ușurință cu jaspul și calcedonia.

Identificarea și clasificarea agatelor și originea acestora se face de către gemologi.

Agatul este piatra benefică pentru cei născuți în zodiile Taur,Berbec ,Gemeni,Leu și Scorpion.

www.centrulgemologicroman.ro

Totul despre rubin

Primii pași în gemologia pietrelor prețioase

Rubinul este asociat cu pasiunea și dragostea,era  apreciat din cele mai vechi timpuri.

Rubinele au fost exploatate în principal din: Thailanda, Burma, India, Australia, Columbia, Pakistan, Sri Lanka, Mozambic, Kenia și multe alte locuri.

Deși se găsește și se exploatează din multe locuri nu toate rubinele au calități superioare

Sub 1,5% prezintă calități optice superioare.

Din această cauză rubinele superioare ajung în licitații internaționale la prețuri foarte mari.

Cel mai scump rubin s-a vândut cu 30 milioane de dolari ,respectiv cu un milion de dolari caratul.

Rubinul este menționat de patru ori în Biblie și era folosit în pieptarele marilor preoți de la Ierusalim.

Este menționat de asemenea în textele grecești, romane și sanscrite.

Rubinul, la fel ca safirul este o piatră prețioasă din familia Corindonului (corund).

Rubinului i se datorează  în principal culoarea  ionilor de crom.

Se întâlnește în culori precum roșu, roșiatic, rozaliu, movuliu, bordo deschis si bordo închis.

Adesea rubinul prezintă și nuanță diferită de roz, rozaliu, portocaliu, movuliu sau altele.

În general, rubinul prezintă numeroase incluziuni vizibile chiar și cu ochiul liber.

Proprietățile rubinelor

Compoziţia chimică este:  Al 2 O3

Indicele de refracţie  este  de 1,76-1,77

Gravitatea specifică  este  3,9-4,1

Densitatea este 3,97-4,05

Birefrigenţa este  0,008

Fluorescenţa este intensă de roşu carmin

Duritatea – 9.00 pe scara lui Mohs

Tratamentele rubinelor

Marea majoritate a rubinelor trec prin diferite metode de tratament pentru îmbunătățirea culorii și a clarității.

Aceste tratamente sunt frecvent folosite și permise atâta timp cât beneficiarul este înștiințat despre eventualele tratamente.

Tratamentele pot fi diverse de la încălzire  la temperaturi înalte,tratament cu sticlă,vopsire , pâna la tratamente complexe de laborator.

Observație!

Rubinele sintetice și  simulantele prezintă  adesea  fluorescență la expunerea cu raze UV.

De aceea testarea pentru verificarea autenticității cu lumina UV nu este relevantă ci doar cu titlu informativ.

Rubinele chiar dacă sunt sintetice pot  prezenta incluziuni și fluorescență.

Rubinele nu se verifică cu testere pentru diamante.

Identificarea,clasificarea și certificarea rubinelor se face prin analizarea proprietăților specifice de către gemologi în condiții de laborator.

Rubinul este piatra zodiacală  pentru zodia scorpion.

www.centrulgemologicroman.ro