Safirul Paparadaș-Padparadscha

Unele dintre cele mai rare și frumoase safire sunt safirele Paparadaș-Padparadscha.

Safirul Padparadscha-Paparadaș face parte din familia Corindonului (Corundum) cu formula Al2O3

Padparadscha este o denumire comercială pentru safirele portocalii cu nuanță de roz și cele roz cu nuanță de portocaliu.

Raritatea cromatică de roz și portocaliu, originea geografică, amestecul armonios de culori calde face ca safirul Paparadaș (Padparadscha) să fie una dintre cele mai dorite geme.

Denumirea de Padparadscha provine din limba Sinhaleză (Sanscrită) care înseamnă floare de lotus acvatică.

Clasificarea safirelor Padparadscha

Safirele Paparadaș au o culoare duală specifică cu o saturație intensă de culoare portocalie cu nuanță de roz și roz cu nuanță de portocaliu egal amestecate.

Cu toate acestea nu toate safirele roz cu nuanță de portocaliu și cele portocalii cu nuanță de roz sunt considerate safire Paparadaș-Padparadscha.

Clasificarea se face astfel:

1. Saturație uniformă pe toată suprafața gemei atât la culoare cât și la nuanță, colorimetria unică fiind un element distinctiv în clasificarea safirelor Paparadaș (Padparadscha).

De exemplu safirele Padparadscha care provin din Madagascar sunt roz cu nuanță de portocaliu care influențează semnificativ raritatea safirului Padparadscha.

2. Altă nuanță în afară de portocaliu sau roz.

Dacă safirul conține altă cromatică principală și altă nuanță în afară de roz și portocaliu atunci nu este considerat safir Padparadscha.

De exemplu nuanțele de galben sau maro degradează cromatica principală și descalifică gema ca safir Paparadaș.

3. Culoarea modificată sau îmbunătățită prin diferite tratamente.

De exemplu safirele Padparadscha care au avut tratamente de îmbunătățire a culorii cu beriliu, cobalt, iradiere, placare, vopsire sau sticlă nu sunt considerate safire Padparadscha.

Singura excepție acceptată sunt safirele fără un tratament de îmbunătățire a culorii și cele care au un tratament de îmbunătățire a culorii prin încălzire.

4. Incluziunile

Safirele care au incluziuni evidente care afectează semnificativ claritatea sau chiar transparența nu sunt considerate safire Padparadscha. Materiale epigenice interne nu califică safirul ca Padparadscha.

5. Tonul

Safirele Padparadscha care expun tonuri foarte deschise sau foarte închise nu califică safirul pentru a fi denumit Padparadscha. Tonurile ideale sunt 4-5 și 6.

Observație

În rapoartele tehnice gemologice nu se specifică termenul comercial Padparadscha. În rapoarte se specifică în termeni edificatori culoarea, nuanța, saturația, dispersia cromatică și alte elemente optice de identificare și clasificare.

Valoarea comercială a safirelor Padparadscha

Cele mai des întâlnite safire Padparadscha sunt cele cu mărimi de până în 5ct.

Safirele mai mari de 5ct sunt cele mai rare și cele mai valoroase din punct de vedere comercial.

În funcție de mărimea safirului, de proprietățile gemologice și de intensitatea culorii safirele Padparadscha pot fluctua cu prețuri cuprinse între 200 dolari pe carat până la 20 000 de dolari pe carat.

Drd. gemolog specialist David Giurgiu

centrulgemologicroman.ro

Sultanitul sintetic

Una dintre cele mai îndrăgite și spectaculoase pietre este Sultanitul1.

Sultanitul are proprietatea spectaculoasă de a-și schimba culoarea semnificativ în verzui și maroniu la expunerea cu lumina albă, caldă și U.V.

Este bine de știut că numele de sultanit reprezintă o denumire comercială pentru piatra sintetică care are proprietatea de a schimba culoarea.

În majoritatea cazurilor sultanitul întâlnit în bijuterii este sintetic, făcut în laborator de mâna omului.

Cu toate acestea sultanitul sintetic este foarte plăcut ochiului iar culorile sunt mai intense decât la diasporul natural.

Sultanitul este identificat greșit cu Diasporul2 care este un mineral natural. Sultanitul este un silicat format din sticlă artificială cu un conținut ridicat de oxid de plumb PbO.

Din punct de vedere comercial sultanitul este numit intenționat diaspor deși acest lucru este total greșit.

Sultanitul este transparent, are duritatea 6 pe scara lui Mohs și prezintă ca și caracteristică fractura concoidală specifică sticlei.

Diasporul

1 Sticlă sintetică
2 Mineral naturalpage1image2124892368

Diasporul cunoscut ca diasporit sau csarit și este un mineral natural cu structură lamelară dificil de șlefuit și fațetat cu o duritate relativ mare de 6,5-7 pe scara lui Mohs.

Diasporul are proprietatea de a -și schimba culoarea cu o slabă intensitate la expunerea cu diferite tipuri de lumină directă și U.V.

Diasporul provine din limba greacă și înseamnă ,,diasporă,, și este o gemă naturală care provine în principal din Turcia, cu toate că a fost descoperit pentru prima oară în Rusia și Statele unite ale Americii în anul 1801.

Diasporitul (diasporul) este una dintre puținele geme naturale alături de alexandrit care prezintă proprietatea de schimbare a culorii.

Este bine de știut că numele de sultanit este o denumire comercială pentru piatra sintetică.

Diferențe vizuale

Diasporitul natural prezintă clivaje orizontale și incluziuni naturale vizibile cu ochiul liber.

Sultanitul sintetic nu prezintă incluziuni vizibile și clivaje.

Prețul

Valoarea comercială a diasporitului în general este cuprinsă între 50 și 200 dolari/carat în funcție de intensitatea culorii, forma și transparența acestuia.

Valoarea comercială a sultanitului este de la 5 dolari la zeci sau chiar sute de dolari pentru o piatră de sultanit în ciuda originii sale artificiale.

Diasporitul și sultanitul se identifică și certifică de către gemologi.

Drd. Gemolog specialist David Giurgiu

centrulgemologicroman.ro

Clasificarea perlelor

Perlele sunt clasificate ca geme organice prețioase biomineralizate. 

Toate perlele sunt diferite, cu toate acestea ele se clasifică după proceduri și standarde gemologice . 

Gemele organice rare cu proprietăți gemologice superioare optime pentru a fi folosite în bijuterii sau cu scop decorativ sunt clasificate ca geme organice prețioase.

Perla este una dintre cele mai frumoase și mai surprinzătoare geme organice care se pot folosi în bijutierii. 

Perlele s-au bucurat mereu de aprecierea cumpărătorilor din întreaga lume și sunt folosite și apreciate de la începuturile umanității.

 Atunci când cumpărați perle pentru prima oară puteți fi derutat; veți avea în față sute de varietăți cu prețuri foarte diferite. 

Deși sunt asemănătoare totuși perlele sunt foarte diferite.

Cele mai importante criterii de diferențiere sunt habitatul în care s-au format perlele (apă dulce sau sărată) și cum s-au format ele (dacă sunt naturale sau de cultură). 

Forma, mărimea, nuanța, luciul, grosimea sidefului etc. Perlele au duritatea de 2,5-3.5 pe scara lui Mohs, ele sunt cunoscute și folosite de aproximativ 4000 ani. Repere pentru recunoașterea și achiziționarea perlelor.

C:\Users\dan\Desktop\poze gemo\Clasificarea perlelor.jpg



Perlele de apă sărată provin de la stridiile și midiile din oceane, mări și golfuri. De obicei sunt de calitate superioară și mai scumpe decât perlele de apă dulce, acestea se găsesc în moluștele din râuri, lacuri și iazuri. În general sunt mai neregulate și au forme mai variate decât cele de apă sărată.

Perlele se masoară în milimetri. 

Este unitatea de măsură și de comparație pentru perle acceptată în întreaga lume. Perlele, sălbatice, de apă sărată care au forme regulate, luciu și strălucire specială sunt mult mai valoroase decât cele neregulate fără luciu și strălucire.

Gemolog specialist Drd David Giurgiu

Diamantele

Printre cele mai dorite și valoroase pietre prețioase sunt DIAMANTELE.

Cu proprietăți gemologice unice, rare și strălucitoare diamantele acestea sunt un etalon de valoare, frumusețe și eleganță.

În pofida acestor proprietăți unice exploatarea diamantelor se face cu mari eforturi logistice și cheltuieli de exploatare semnificative.

Aproximativ 70% dintre diamante nu au proprietate de gemă și nu sunt optime pentru a fi șlefuite și folosite în bijuterii. Diamantele cu proprietate de gemă reprezintă aproximativ 30% din totalul diamantelor exploatate, iar mai puțin de 1% au proprietăți ideale de scintilație, disperie, saturație cromatică, claritate și slefuire.

Diamantele se exploatează din minereul de Kimberlit și Lamproit, minereuri care se diferențiază semnificativ. O mare importanță pentru petrogeneza diamantelor este diferența dintre kimberlitele din Grupa I (GI) și cele din Grupa II (GII) ca roci gazdă ale diamantelor.

În general, kimberlitele din grupa I conțin minerale care nu au trecut prin procesul de metasomatoză a mantalei și compoziții izotopice inițiale precum Sr (Stronțiu), Nd (Neodimiu), Hf (Hafniu) și Pb (Plumb), indică echilibrarea cu mantaua convectivă, în timp ce kimberlitele din grupa a II-a conțin minerale micacee, metasomatice și izotopice care au compoziţii precum Sr (Stronțiu), Nd (Neodim), Hf (Hafniu) și Pb (Plumb) indică echilibrarea cu mantaua litosferică subcontinentală metasomatizată.

Straturile de subsol de aproximativ 4 miliarde de ani î.e.n și din perioada paleoproterozoică (1,6 miliarde de ani î.e.n) ale cratonului Kalahari (cratoanele Kaapvaal și Zimbabwe plus legăturile mobile înconjurătoare) din sudul Africii găzduiesc apariții arhetipale N1000 sau kimberlite din grupul I, cu majoritatea clusterelor care se încadrează în cinci perioade de erupție: 1,85–1,65 miliarde de ani (de exemplu, Kuruman), 1,20–1,10 miliarde de ani (de exemplu, Cullinan), 600–500 milioane de ani (de exemplu, Veneția), 250–220 milioane de ani ( de exemplu, Jwaneng), 110–70 milioane de ani (de exemplu, Orapa și Kimberley). 

În contrast, erupțiile de magmă care au în compoziție roci de kimberlit din Grupa a II-a, au fost aparent limitate la cratonul Kaapvaal și la marginile acestuia în perioada cuprinsă între 200 și 115 milioane de ani. 

Restrângerea areală și temporală a kimberlitelor din Grupul al 2-lea, împreună cu natura lor ultramafică potasică alcalină, au determinat redenumirea acestora în „orangeites” (Mitchell, 1995) sau „minereu de lamproite” din structura cratonului Kaapvaal” (Mitchell, 2006) pentru a le diferenția de kimberlitele din grupa I.

Minereul de kimberlit reprezintă roci magmatice bogate în minerale și volatile, în principal de origine sublitosferică, fără structuri compoziționale ale urmei de topitură potasică derivată din litosfera de manta cratonică puternic metasomatizată, cum ar fi lamproite/orangei-ul ultramafic și lamproite diamantifere. 

În concluzie identificarea și clasificarea petrogenezei minereului diamantifer completat cu identificarea și clasificarea diamantelor din punct de vedere gemologic sunt elementele principale ale originii diamantelor și drumul parcurs de acestea în bijuterii unicate.

Gemolog specialist, Drd. David Giurgiu

Bibliografie:

  1. Kerryn Whitehead, master of science thesis, A geochemical study of diamonds from Cullinan diamond mine, South Africa, pagina 8 și 9 University of Cape Town; 
  2. Steven B. Shirey, Pierre Cartigny, Daniel J. Frost, Shantanu Keshav, Fabrizio Nestola, Paolo Nimis, D. Graham Pearson, Nikolai V. Sobolev, Michael J. Walter; Diamonds and the Geology of Mantle Carbon; Reviews in Mineralogy & Geochemistry, DOI:10.2138/rmg.2013.75.12, p 358
  3. Fanus Viljoen, René Dobbe, Jeff Harris, Braam Smit Trace element chemistry of mineral inclusions in eclogitic diamonds from the Premier (Cullinan) and Finsch kimberlites, South Africa: Implications for the evolution of their mantle source publicat în jurnalul Lithos în aprilie 2010, p 157
  4. Ashish Dongre, Sebastian Tappe; Kimberlite and carbonatite dykes within the Premier diatreme root (Cullinan Diamond Mine, South Africa): New insights to mineralogical-genetic classifications and magma CO2 degassing publicat în Aprilie 2019, în jurnalul Lithos

Heraldica Pietrelor Prețioase

David Giurgiu, gemolog specialist, doctorand în geologie și istoric, în colaborare cu Centrul Gemologic Român au editat în premieră prima cronologie heraldică a pietrelor prețioase.

Sigiliile și pietrele prețioase au fost folosite de către oameni încă din zorii umanității pentru afirmarea statutului social atingând punctul culminant în secolele XVIII, XIX și XX.

Acest studiu evidențiază utilizarea pietrelor prețioase nu numai în bijuterii, respectiv în sigilii personalizate prin artă și măiestrie.

Sigilile personalizate din pietre prețioase îmbină într-o simbioză unică atât munca șlefuitorului de pietre prețioase, a bijutierului, cât și știința gemologiei.

Drd. Gemolog Specialist David Giurgiu

Cianitul

Cianitul (cunoscut cudenumirea arhaică Disten) și denumirea în limba engleză Kyanite este o rocă metamorfică,întâlnită cu precădere în sedimentele de pegmatite, cuarț  abundente în aluminiu.

Proprietăți:

Formula chimică- Al2(SiO4)O                 

Duritate pe scara lui Mohs-  4-7

Grad de transparență-Translucid-Opac

Clasificat în categoria nezosilicatelor de culoare albastră, albă, maro, gri, neagră sau chiar verde în funcție de mediul de formare.

Cea mai cunoscută și apreciată culoare este cea albastră.Cianitul are culoarea albastră cu ton mediu relativ uniform distribuită pe toată suprafața.

 Cianitul are structura lamelară și direcția de  clivaj unidirecțională cu sistem de cristalizare triclinic.

Datorită durității mici și a structurii lamelare,cianitul nu se fațetează ca  pietrele prețioase cu durități superioare.

Acestea se folosesc în stare nativă sau parțial formatate.Cianitul se mai folosește în bijuterii: brățări, coliere sau inele.

Aria de răspândire este cu precădere în Rusia,Africa în Kenia, Tanzania, Namibia, Elveția, Franța, Germania, S.U.A, India.

Drd. Gemolog Specialist David Giurgiu

Proprietatile Jadului

Proprietăți:

Jadul este un agregat policristalin.

Culoare: incolor, alb, verde, gri, maroniu, albastru, roz, galben, portocaliu.

Fluorescența

Nu prezintă fluorescență. În cazuri rare gradul de fluorescență este foarte slab.

Transparența

Transparent-semitransparent-opac.

 Jadul are structura  granulară fibroasă.

Duritatea 6,5-7 pe scara lui Mohs.

Indicele de refracție- 1,65-1,67.

Gravitatea specifică 3,25-3,40 uneori 3,30-3,45(Jadeita –jad).

Originea:

Jadul este clasificat ca  piatră prețioasă.

Jadul este un nume generic pentru două pietre prețioase respectiv jadeita  și nefritul[1], diferențele dintre acestea se fac prin clasificare gemologică.

Diferențierea  gemologică dintre cele două pietre prețioase a fost realizată abia în secolul XIX.

Până în secolul XIX jadeita și nefritul au fost considerate una și aceeași piatră.

Jadul(jadeita) este cunoscut ca având în general culoarea verde cu diferite tonuri de la foarte deschis, aproape alb până la verde închis.

Jadul este adesea asociat și cu Cosmochlorul și Ompacitul.

Aria de răspândire: Rusia, Canada, Guatemala, China, Myanmar, Noua Zeelandă, America de Sud.

În China jadul este cunoscut cu numele de Yu.

Gemologie:

Jadul (jadeitul) este adesea clasificat ca și mineral, în realitate jadul este una dintre puținele roci amorfe clasificată ca și piatra prețioasă.

Din punct de vedere gemologic jadeita este mai rară și mai dură decât nefritul.

Deși ambele pietre prețioase sunt agregate policristaline, structura jadeitei este mai densă și mai dură cu proprietăți gemologice superioare și este cunoscută cu denumirea de jad.

Structura nefritului este mai moale cu duritatea 6-6,5 pe scara lui Mohs datorită abundenței de calciu și magneziu[2].

 Nefritul este mai moale, opac, amorf  și cu aria de  răspândire mai largă în raport cu jadeita.

Din punctul de vedere al clarității atât jadeita cât și nefritul prezintă incluziuni interne sub formă de pete, puncte sau dungi.

Atât jadeita cât și nefritul sunt agregate cu structură amorfă.

Din punct de vedere comercial jadeita este mai valoroasă decât nefritul datorită proprietăților gemologice superioare, respectiv intesitatea culorii, dispersia uniformă, saturația de culoare și raritatea.

Valoarea comercială de piață a jadului (jadeitei) cu proprietăți gemologice superioare este comparativă cu cea a aurului.

Deși jadul prezintă numeroase incluziuni care ii afecteaza gradul de transparent acest lucru  nu declasifică automat valoarea cu excepția cazurilor când incluziunile prezintă culori diferite.

Acest lucru se identifică și clasifică de către gemologi.

Istoric:

Jadul este cunoscut și folosit de peste 5000 ani.

Jadul este deosebit de apreciat în Asia și este considerat că are puteri vindecătoare.

Jadul era apanajul exclusiv al regilor și nobililor fiind interzisă deținerea jadului de către populație.

În cultura chineză jadul era mult mai apreciat decât diamantele fiind denumit ,,Diamantul Asiei,,

Jadul se folosește în bijuterii, obiecte de cult, instrumente, obiecte decorative sau chiar arme.

Tratamentele de îmbunătățire a culorii.

Pentru uniformizarea dispersiei de culoare și a saturației  jadul se tratează prin îmbunătățirea culorii cu diferite metode[3]

Acest lucru este permis și etic atâta  timp cât beneficiarul este informat de acest lucru.

Tipuri de tratamente la jad[4]

Fără tratament de îmbunătățire a culorii-Tipul A

Tratament  de îmbunătățire a culorii prin impregnare cu rășină-Tipul B

Tratament de îmbunătățire a culorii prin impregnare cu pigmenți și coloranți chimici-Tipul C.

În urma tratamentului de culoare saturația și dispersia  sunt  îmbunătățite semnificativ.

Proprietăți metafizice:

Jadul este considerat piatra înțelepciunii, binelui, dreptății, nobleței și curajului.

Jadul este asociat cu cifra 9 și este cadoul ideal la aniversarea a 35 de ani de căsătorie.

Jadul este  considerat talisman norocos pentru cei care îl poartă.

Jadul este considerat că are puteri tămăduitoare pentru afecțiunile de rinichi, ficat și inimă.

Jadul este considerat piatra norocoasă a zodiei fecioară.

Drd. Gemolog Specialist David Giurgiu


[1] Walter Schumann Gemstones of the world Newly Revised fifth edition Sterling New York  2009

[2] AmaliaGiurgiu, DavidGiurgiu, Dan Giurgiu Pietrele Prețioase Colorate Manual Practic de identificare și evaluare a pietrelor prețioase Editura Mirton Timișoara 2018

[3] Din limba latină Lapis Nephriticus  

[4] Formula chimică a Nefritului-Ca2(MgFe)5Si8O22(OH)2

Rubinul și Spinelul

Rubinul

Rubinul este clasificat ca piatră prețioasă și face parte din categoria corindonului (corundului).

Proprietăți:

Are duritatea 9 pe scara lui Mohs .

Gravitate specifică 4,00-4,05

Rubinele își datorează  culoarea  elementelor de  crom, fier și a altor elemente chimice.

Rubinele  prezintă o largă  varietate de nuanțe de roșu, roz, mov și diferite intensități de ton.

Spinelul

Spinelul face parte din familia distinctă  a  “spinelului”  împreună cu alte minerale ca: Magnetitul, Hercinitul, Hetaerolitul.

Spinelul are drept  caracteristică generală  abundența de  oxid de magneziu și aluminiu.

Spinelul are un sistem cristalin cubic cu structură izometrică.

Formula chimică este MgAl2O4      

Duritatea este de  7,5-8 pe scara lui Mohs.

Gravitate specifică  este de 3,6-4,1  

Spinelul este clasificat ca piatră  prețioasă.

Culoarea este foarte variată datorită elementelor chimice .

Spinelul se întâlnește în culorile roșu, albastru, roz, verde închis, maroniu cu diferite nuanțe și tonuri închise.

Cu toate acestea cea mai cunoscută  culoare a spinelului este culoarea roșie.

Spinelul este întâlnit cu diferite grade de transparență ca transparent, semitransparent sau chiar opac.

Folosit în bijuterii încă din antichitate, deseori spinelul a fost confundat cu rubinul (corindon) datorită proprietăților gemologice similare.

De fapt ,,rubinul,,din Coroana Regală a Angliei este spinel, greșit clasificat ca rubin.

Spinelul se exploatează  în principal din Sri Lanka, Vietnam, Madagascar, Tanzania, Tadjikistan, Afganistan.

Spinelul roșu este rar și are proprietăți gemologice superioare dispersiei și saturației de culoare uniform distribuită. 

Raritatea spinelului face ca acesta să nu fie folosit pe scară largă în bijuterii.

Este ideal pentru folosirea în bijuterii  unicat.

Proprietăți metafizice:

Spinelul este un mineral revitalizant păstrător de energii pozitive

Spinelul ameliorează stresul, anxietatea și oboseala.

Spinelul este piatra norocoasă a celor născuți în luna august.

Drd. Gemolog Specialist David Giurgiu

Geodele

Formarea geodelor

Geodele sunt printre cele mai apreciate și colecționate roci  de către colecționari, bijutieri, iubitori de pietre prețioase datorită culorii și mărimilor considerabile.

Acest lucru se întâmplă datorită mărimii, varietății și intensității de culori.[1]

Geodele sunt formațiuni geologice de roci magmatice sedimentare formate datorită activității vulcanice la contactul cu  apele hidrotermale și diferite gaze. 

Geodele sunt formate în milioane de ani de activitate vulcanică geochimică în straturile bazaltice și de tuf vulcanic.

Apele hidrotermale, gazele și  aerul dau naștere la formațiuni geologice (roci) goale în interior cu formă neregulată în general ovaloidă cu un înveliș extern închis la culoare.

Geodele sunt formate din minerale, silicate, cuarț, calcite, dolomite, agat, calcedonie sau jasp în funcție de zona geografică în care s-au format. Geodele prezintă o structură amorfă cu diferite elemente chimice dispuse în straturi neregulate de microcristale.

Când un element geologic este majoritar culoarea acestuia influențează cromatica geodei.

Cu toate acestea o parte din geodele decorative sunt colorate artificial pentru o cromatică intensă, dispersată uniform pe toată suprafața și o saturație de culoare  intensă.

Fluorescența geodelor

Fluorescența geodelor este un fenomen optic observat încă din secolul al XIX-lea.

O mică parte a geodelor pot prezenta diferite grade de fluorescență cu diferite intensități.[2]

Acest fenomen optic rar de emisie a fluorescenței face parte  din luminescența mineralelor și se întâlnește la aproximativ 15% dintre geode spre deosebire de fluorescența diamantelor care se întâlnește la aproximativ 30% dintre acestea.[3]

Identificarea și clasificarea gradului de fluorescență se face prin expunerea geodei la lumina U.V. atât cu unde U.S. cu o bandă de emisie de 353 nm cât și cu unde U.L. cu o bandă de emisie de 365nm. Identificarea și clasificarea se face într-o cameră întunecată (obscură) în condiții speciale. Originea fenomenului de fluorescență este foarte variat în funcție de tipul geodei și originea acesteia.

Este cunoscut faptul că geodele sunt formate din agregate de minerale, mineraloizi sau alte elemente chimice. În momentul în care geodele sunt expuse la lumina U.V. lumina este absorbită de către atomii de bor, uraniu, mangan, crom sau alte elemente chimice din structura atomică a geodei absorb (asimilează ) lumina U.V. și o retransmit diferit cu diferite intensități de grade și culori. Când geodele sunt formate din agregate cu  minerale diferite acestea pot expune o fluorescență spectaculoasă multicoloră cu diferite grade de intensitate, prezența acestora într-o singură rocă făcându-le deosebit de atractive din punct de vedere comercial.

Spre deosebire de diamante sau alte minerale cu stucturi chimice regulate, gradul de fluorescență a geodelor este distribuit inegal sau zonal cu diferite intesități. Acest fenomen cu distribuție neregulată a gradului de fluorescență se datorează prezenței elementelor chimice în agregate, zonal.

Identificarea și clasificarea fluorescenței pietrelor prețioase și a geodelor sprijină gemologii în identificarea eventualelor tratamente ale pietrelor prețioase și a originii acestora.

Originea geodelor

Diversitatea geografică a mediilor de formare face ca geodele să difere semnificativ prin formă, culoare și mărime făcându-le deosebit de atractive atât pentru iubitorii de minerale, colecționari cât și de către geologi.

Geodele sunt printre puținele roci amorfe care se folosesc în bijuterii, în scop științific, în artă, pentru decorațiuni sau scop terapeutic fără a fi șlefuite și fațetate. Una dintre cele mai mari geode a fost descoperită în Uruguay, are 3,30 metri și o greutate de peste două tone.

Geodele de mici dimensiuni se folosesc în stare nativă sau feliate.

Răspândire: geodele se întâlnesc în Brazilia, Mexic, Namibia, SUA, Africa, Siberia, România și în zonele cu activitate vulcanică.

Proprietăți ezoterice

Geodele ajută la eliminarea energiilor negative atât pentru corp cât și pentru locuințe.

Purifică și elimină energiile negative din mediul înconjurător.

Geodele ajută la întărirea sistemului imunitar, ajută la combaterea fricii și a anxietății și sporește vitalitatea.


[1] Pietrele Prețioase Colorate Manual Practic de identificare și evaluare a pietrelor prețioase, Timișoara 2018 ISBN 978-973-52-1815-7

[2] Revista Gemologilor Gemologia pietrelor prețioase ISSN 2734-651X   ISSN-L 2734-651X

[3] Secretele diamantelor Gemologia de la D la Z ediția I Timișoara 2016 ISBN 978-973-52-1675-7

Drd. Gemolog Specialist David Giurgiu

Plantele si Diamantele

Descoperirea zăcămintelor de diamante cu ajutorul plantelor

Este cunoscut faptul că identificarea zăcămintelor diamantifere respectiv

minereul  de Kimberlit si Lamproit[1] nu este ușor de identificat și deosebit de costisitor.

Cercetătorii geologi au identificat o plantă care trăiește în proximitatea zăcămintelor  diamantifere din zonele tropicale ale Africii.

Este vorba de planta Pandamus Candelabrum din specia Pandanaceae care are ca și caracteristică generală frunzele subțiri și lungi, planta tropicală care poate atinge o înălțime de la 3 la 20 de metri.

Această plantă prosperă în solul bogat în magneziu, potasiu și fosfor care sunt elemente chimice de bază ale minereului de kimberlit și lamproit, alte elemente chimice fiind hafniumul(Hf),plumbul(Pb),stronțiul(Sr) și neodim(Nd).

Această plantă se găsește în zonele tropicale ale Africii în mod special în Liberia, Guinea, Gabon, Senegal, Sierra Leone,Togo.

Diamantele se formează la adâncimi de cca. 150-200 km și ajung la suprafață datorită rocilor gazdă de origine magmatică bazică și ultrabazică precum kimberlitele și lamproitele.

Asocierea plantei Pandamus Candelabrum cu zăcămintele diamantifere poate ajuta la noi descoperiri spectaculoase.

                                                                             David Giurgiu

                                                                 Doctorand, gemolog specialist.


[1] Kimberlitele si lamproitele sunt  roci magmatice bazice si ultrabazice