Moisanitele sintetice sunt adesea confundate cu diamantele.

În realitate moisanitele sintetice sunt simulante ale diamantelor având proprietăți fizice și chimice diferite respectiv SiC având duritatea 9,25 pe scara lui Mohs având o structură cristalină comună.

Moisanitul a fost descoperit accidental de către chimistul Henri Moissan în anul 1893.

Având proprietăți gemologice asemănătoare diamantelor, moisanitele se folosesc în industrie și în bijuterii.

La o primă vedere moisanitele pot fi ușor confundate cu diamantele având adesea aceleași tăieturi, forme sau chiar culori intense deosebit de atractive ochiului uman.

Culorile moisanitelor

Din punct de vedere cromatic moisanitele pot fi transparente, albe sau având toată paleta de culori cunoscută. În cazul moisanitelor colorate acestea expun o culoare stabilă ireversibilă.

Diferențiere

Exceptând duritatea 9,25 la moisanite și 10 în cazul diamantelor, moisanitele prezintă un efect de dublă refracție în pavilion, efect total diferit față de efectul optic de refracție ale diamantelor.

Moisanitele se zgârie cu creionul de duritate ireversibil.

Spre deosebire de diamante, moisanitele nu prezintă culori și grade de fluorescență.

Pentru evitarea confuziei dintre diamante și moisanite se recomandă achiziționarea pietrelor prețioase și a moisanitelor însoțite de un raport gemologic credibil.

Valoarea moisanitelor

Până în jurul anilor 2000 valoarea de piață a moisanitelor sintetice a fost foarte apropiată de valoarea diamantelor uneori chiar depășind valoarea diamantelor (în cazul diamantelor care au tăietura veche).

Odată cu trecerea timpului și a apariției de noi fabrici de producție a moisanitelor prețul de piață ale acestora a început să scadă semnificativ.

În prezent moisanitele transparente au o valoare de piață de cca.100/150euro per carat iar cele colorate în jurul la 200/250 euro per carat.

Moisanitele sunt cele mai asemănătoare și accesibile din punct de vedere financiar  simulante ale diamantelor.

Drd. Gemolog specialist David Giurgiu

Printre cele mai dorite și valoroase pietre prețioase sunt DIAMANTELE.

Cu proprietăți gemologice unice, rare și strălucitoare diamantele acestea sunt un etalon de valoare, frumusețe și eleganță.

În pofida acestor proprietăți unice exploatarea diamantelor se face cu mari eforturi logistice și cheltuieli de exploatare semnificative.

Aproximativ 70% dintre diamante nu au proprietate de gemă și nu sunt optime pentru a fi șlefuite și folosite în bijuterii. Diamantele cu proprietate de gemă reprezintă aproximativ 30% din totalul diamantelor exploatate, iar mai puțin de 1% au proprietăți ideale de scintilație, disperie, saturație cromatică, claritate și slefuire.

Diamantele se exploatează din minereul de Kimberlit și Lamproit, minereuri care se diferențiază semnificativ. O mare importanță pentru petrogeneza diamantelor este diferența dintre kimberlitele din Grupa I (GI) și cele din Grupa II (GII) ca roci gazdă ale diamantelor.

În general, kimberlitele din grupa I conțin minerale care nu au trecut prin procesul de metasomatoză a mantalei și compoziții izotopice inițiale precum Sr (Stronțiu), Nd (Neodimiu), Hf (Hafniu) și Pb (Plumb), indică echilibrarea cu mantaua convectivă, în timp ce kimberlitele din grupa a II-a conțin minerale micacee, metasomatice și izotopice care au compoziţii precum Sr (Stronțiu), Nd (Neodim), Hf (Hafniu) și Pb (Plumb) indică echilibrarea cu mantaua litosferică subcontinentală metasomatizată.

Straturile de subsol de aproximativ 4 miliarde de ani î.e.n și din perioada paleoproterozoică (1,6 miliarde de ani î.e.n) ale cratonului Kalahari (cratoanele Kaapvaal și Zimbabwe plus legăturile mobile înconjurătoare) din sudul Africii găzduiesc apariții arhetipale N1000 sau kimberlite din grupul I, cu majoritatea clusterelor care se încadrează în cinci perioade de erupție: 1,85–1,65 miliarde de ani (de exemplu, Kuruman), 1,20–1,10 miliarde de ani (de exemplu, Cullinan), 600–500 milioane de ani (de exemplu, Veneția), 250–220 milioane de ani ( de exemplu, Jwaneng), 110–70 milioane de ani (de exemplu, Orapa și Kimberley). 

În contrast, erupțiile de magmă care au în compoziție roci de kimberlit din Grupa a II-a, au fost aparent limitate la cratonul Kaapvaal și la marginile acestuia în perioada cuprinsă între 200 și 115 milioane de ani. 

Restrângerea areală și temporală a kimberlitelor din Grupul al 2-lea, împreună cu natura lor ultramafică potasică alcalină, au determinat redenumirea acestora în „orangeites” (Mitchell, 1995) sau „minereu de lamproite” din structura cratonului Kaapvaal” (Mitchell, 2006) pentru a le diferenția de kimberlitele din grupa I.

Minereul de kimberlit reprezintă roci magmatice bogate în minerale și volatile, în principal de origine sublitosferică, fără structuri compoziționale ale urmei de topitură potasică derivată din litosfera de manta cratonică puternic metasomatizată, cum ar fi lamproite/orangei-ul ultramafic și lamproite diamantifere. 

În concluzie identificarea și clasificarea petrogenezei minereului diamantifer completat cu identificarea și clasificarea diamantelor din punct de vedere gemologic sunt elementele principale ale originii diamantelor și drumul parcurs de acestea în bijuterii unicate.

Gemolog specialist, Drd. David Giurgiu

Bibliografie:

1. Kerryn Whitehead, master of science thesis, A geochemical study of diamonds from Cullinan diamond mine, South Africa, pagina 8 și 9 University of Cape Town; 
2. Steven B. Shirey, Pierre Cartigny, Daniel J. Frost, Shantanu Keshav, Fabrizio Nestola, Paolo Nimis, D. Graham Pearson, Nikolai V. Sobolev, Michael J. Walter; Diamonds and the Geology of Mantle Carbon; Reviews in Mineralogy & Geochemistry, DOI:10.2138/rmg.2013.75.12, p 358
3. Fanus Viljoen, René Dobbe, Jeff Harris, Braam Smit Trace element chemistry of mineral inclusions in eclogitic diamonds from the Premier (Cullinan) and Finsch kimberlites, South Africa: Implications for the evolution of their mantle source publicat în jurnalul Lithos în aprilie 2010, p 157
4. Ashish Dongre, Sebastian Tappe; Kimberlite and carbonatite dykes within the Premier diatreme root (Cullinan Diamond Mine, South Africa): New insights to mineralogical-genetic classifications and magma CO2 degassing publicat în Aprilie 2019, în jurnalul Lithos